Cetatile Moldovei in timpul lui Petru I Musat

Incepand cu domnia lui Petru I Musat, Moldova iese de sub influenta Ungariei si isi consolideaza independenta si organizarea statala.

Sfarsitul dinastiei de Anjou, precum si crearea uniunii dinastice polono-lituaniene il determina pe domnitorul moldovean sa depuna omagiul de vasalitate regelui Vladislav Jagiello in 1387 la Lvov (Liov). Odata cu acesta ofera si un imprumut in valoare de 3000 de ruble garantat de poloni cu Pocutia, o provincie de 8.000 de kilometri patrati (care se va afla la originea a numeroase conflicte viitoare, deoarece imprumutul nu a fost niciodata restituit in totalitate) [1]

Este o dovada a puterii economice a Moldovei secolului al XIV-lea, bazata pe un comert intens. Petru Musat este, de altfel, si primul voievod moldovean care bate moneda. Este foarte posibil ca tot din vremea sa, Moldova sa stapaneasca si Cetatea Alba, important nod comercial la Marea Neagra si sursa importanta de venit la visteria domneasca. Intarirea puterii centrale ca si necesitatea sporirii capacitatii defensive a tarii a facut posibila ridicarea primelor fortificatii cu ziduri solide, din piatra. Pana in secolul al XIII lea la amenajarea fortificatiilor s-a bazat pe folosirea lemnului si a pamantului.

 

Cetatea Scheia

Odata cu mutarea capitalei de la Siret la Suceava, pentru a-si apara noua resedinta, Petru I Musat a ridicat cea mai veche fortificatie din piatra, cunoscuta din Moldova. Construita pe un deal, la circa un kilometru, inspre apus de Suceava, Cetatea Scheia sau Cetatea de Vest, domina Valea Sucevei putand opri eventuale incursiuni venite din Tansilvania. Avand forma patrulatera (cca 39x37m), intarita la fiecare colt cu cate un turn exterior de forma dreptunghiulara, fortificatia aminteste intrucatva de geometria cetatilor de campie poloneze. Inafara zidurilor de incinta si a turnurilor nu a mai fost identificata vreo alta constructie interioara, garnizoana adapostindu-se, cel mai probabil in incaperile din turnuri. Fundatia, zidurile si turnurile erau cel mai probabil din piatra bruta extrasa de la o exploatare din apropiere. La ridicarea lor au slujit taranii de pe domeniile domnitorului, documentele din epoca atestand printre obligatiile lor si pe aceea de a lucra la zidirea cetatilor, “munca la cetate” [2].

Astazi s-au mai pastrat resturi ale fundatiei scoase la lumina de sapaturile din 1952. Tot atunci a aparut si teoria conform careia, Cetatea Scheia nu ar fi fost niciodata terminata din cauza solului instabil[3], fiind demolata in timpul lui Alexandru cel Bun. Documentele din timpul lui Stefan cel Mare nu o mai mentioneaza, ea nemaijucand un rol in sistemul de aparare al Moldovei.

Cetatea de Scaun a Sucevei

In partea de rasarit a Sucevei , pe un platou la o inaltime de circa 70 m fata de lunca Sucevei, Petru I Musat zideste Cetatea Sucevei. Aceasta apare intr-o prima atestare documentara din anul 1388. In plan initial, constructia avea o forma patrulatera, cu ziduri de piatra nefinisata, groase de 1,50-2 m si inalte de aproximativ 10 m. Lungimea zidurilor din nord si sud este de 36 m iar a celorlalte doua de 40 m. La colturile zidurilor si in mijlocul fiecarei laturi existau turnuri patrate cu latura de 4 m. In exterior, la sud, est si vest, fortul era inconjurat de un sant lat de 30 m si adanc de 10 m. La nord o panta abrupta facea imposibil accesul. In interior deasupra unor pivnite boltite, se gaseau cladiri cu doua nivele cu diverse destinatii (spatiu de locuit sau depozite)

Cetatea Neamt (Neamtului)

A fost construita in perioada 1382-1387 si era fortificatia cea mai sudica din secolul al XIV-lea. Cetatea Neamt aflata in apropiere de Targu Neamt domina regiunea de pe extremitatea coamei unor dealuri inalte. Dupa inaltarea cetatii, aceasta a fost despartita de panta dealului printr-un sant adanc de aparare. Accesul se facea pe un pod, in timp ce la Sceia si Suceava, intrarea originara este peste o platforma de pamant pietruita. Un document din 2 februarie 1395 mentioneaza asedierea ei de catre regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg

Partea veche a cetatii este formata din fortul central de forma aproape patrata cu cate un turn la fiecare colt. Zidul estic masoara 47 m, cel vestic 40 m iar celelalte doua 38 m. Grosimea zidurilor este de 3 m, iar inaltimea initiala era de 12 m. Conturul crenelurilor musatine se distinge usor pe latura de est, peste ele suprapunindu-se zidaria cu care s-au inaltat mai tarziu fortificatiile. Spre deosebire de Scheia si Suceava unde turnurile sunt exterioare zidurilor, la Neamt cele patru turnuri sunt interioare. Platoul pe care se inalta fortificatia nu are dimensiuni foarte generoase iar o exteriorizare a turnurilor ar fi diminuat suprafata curtii interioare. Un calcul simplu arata ca in conditiile in care fortul musatin, cu turnurile actuale ocupa 1762 metri patrati, cu turnurile mutate in exterior si-ar reduce suprafata la doar 1000 de metri patrati. Turnurile aveau parter si doua etaje, accesul facandu-se pe scari inguste, sapate in grosimea zidului. Cetatea nu avea inafara turnurilor alte constructii interioare, semn ca si aici ostenii locuiau in turnuri. In exterior, zidul e sprijinit de 14 contraforturi cu o inaltime de aproximativ 5 m si grosime variabila

Toate cele trei cetati ridicate in aceasta perioada au o trasatura comuna. Este vorba despre planul patrulater regulat “In mod normal, un plan neregulat cu ziduri dispuse in unghiuri diferite sau cu ziduri circulare ar fi fost mai adecvat pentru cetatile moldovene, care sunt toate construite pe inaltimi. Un asemenea plan ar fi asigurat posibilitati superioare de aparare pe directiile mai expuse atacului.” [4]. Cu exceptia Cetatii Scheia, din care nu ni s-au pastrat decat zidurile de fundatie, celelalte doua au avut un rol deosebit de important in istoria Moldovei. Ambele au suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, mai ales in vremea lui Stefan cel Mare, cand capacitatea de aparare a Moldovei a crescut considerabil. In ultimii ani au avut loc ample actiuni de conservare, restaurare si de includere a lor in circuitul turistic.

© Copyright Hetel.ro 2011.

de Voicu Hetel