Anecdote cu Grigore Vasiliu Birlic

Birlic, pe numele său adevărat Grigore Vasiliu a fost un un actor colosal, poate ce mai mare actor de comedie al nostru. Se zice că era atât de expresiv că era de ajuns să intre pe scenă ca lumea să leșine de râs. Draga Olteanu povestea odată că în tinerețe avea o scenă cu Birlic în care acesta o ignora total și pe toată durata replicilor ei stătea cufundat în lectura unui ziar. Contrariată, marea actrița, pe atunci doar o jună talentată, l-a întrebat pe maestru dacă joacă chiar atât de prost de nici măcar nu-și ridică ochii din gazeta la scena ei. Birlc i-ar fi replicat că din contră, tocmai pentru că vedea cât e de talentată nu o face, pentru ca spectatorii să o privească doar pe ea.

***

Înainte de naționalizarea teatrelor de către comuniști, acestea funcționau independent după bunul plac al actorilor care le conduceau. Pe când era director la “Atlantic”, Birlic fu abordat de un actor indolent.

-Șefule, vreau să mănânc o pâine la dumneata!

-Cum să nu, dragă! Bucuros.

-Atunci când să vin?

-Când voi deschide o brutărie.

***

-Domnule director, se adresează o jună figurantă lui Birlic, de două stagiuni aduc doar scrisori pe tavă.

-Am luat notă, duduie, în viitorul spectacol vei aduce scrisori recomandate!

***

-Ți-am adus ultima mea piesă! – intră, tunand în biroul lui Birlic, autorul dramatic.

-Ultima? Dar asta este foarte frumos din partea dumitale!

***

-Eu sunt cineva, domnule! – îi strigă ingenua, în lacrimi, lui Birlic – tatăl meu are o stradă în Botoșani!

-O fi măturător!, șoptește nea Grigore unui apropiat.

***

Povestea Birlic că, în tinerețea-i nevoiașă, a făcut și pe pictorul. O familie înstărită îi comandase portretul unui recent defunct. Modelul “poza” din fotografie. Când tabloul a fost gata, fiica mortului a exclamat:

-Bietul tata! Cum s-a schimbat de când a murit!

Culese din almanahul revistei Teatrul – Gong ’84

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Related Post