Ştefan Răzvan – Adevarul despre eroul din drama istorica “Răzvan si Vidra”

Ştefan Răzvan a fost un domnitor obscur in Moldova sfarsitului de secol al XVI, contemporan cu Sigismund Bathory si Mihai Viteazul. Si ar fi ramas, probabil, doar o figura palida in cartile de istorie, daca n-ar fi beneficiat de doua atuuri. Primul si poate cel mai important este acela ca marele scriitor si istoric Bogdan Petriceicu Hasdeu l-a imortalizat in drama istorica “Răzvan si Vidra“. In plina epoca romantica, eroul principal al piesei, Răzvan este un rob tigan eliberat de pe domeniul manastiresc care ajunge, trecand prin situatii exceptionale, domn al Moldovei. Lucrarea lui Hasdeu trecand peste faptul ca nu prezinta o realitate istorica ci o fictiune literara bazata, ce e drept, pe un sambure de adevar, este valoroasa si actuala. Al doilea atu al lui Ştefan Răzvan este acela ca toate cronicile care se refera la el dau ca sigura originea sa rroma, fie dupa mama, fie dupa tata. De ce este acesta un atu? Pentru ca este un caz unic, din cate stiu, dar si pentru ca imaginea sa poate fi cosmetizata si transformat in eroul unei etnii. Asa se face ca daca veti cauta referiri la acest personaj istoric nu veti descoperi prea multe.

 

Originile si ascensiunea lui Ştefan Răzvan

 

Despre originile sale exista o serie de pareri contradictorii. A. D. Xenopol e de parere ca este dupa tata tigan si mama moldoveanca. Aflat in slujba regelui Poloniei Ştefan Bathory, ascensiunea lui Ştefan Răzvan incepe de la rangul de simplu soldat. Se distinge si “printr-o vitejie neobisnuita in razboiul cu muscalii, fu ridicat din simplu soldat la cele mai inalte trepte ostasesti de craiul Poloniei”([1]) Ajuns la curtea lui Aron vodă zis Tiranul care stapanea Moldova, eroul primeste rangul de agă, iar in mai 1593 este trimis in solie la Sigismund Bathory, nimeni altul decat nepotul lui Ştefan Bathory si principe al Ardealului.

In urma tratativelor, Sigismund Bathory si Aron vodă deveneau aliati in tentativa de a scapa de jugul turcesc. La curtea domnitorului moldovean exista o garda personala formata din mercenari unguri. Tocmai comandantul acestei garzi ajunge Razvan ([2]).

In această perioadă Bathory incepe să se viseze stăpan atat pe Moldova, cat si pe Muntenia. La 20 mai 1595 acesta incheie la Alba Iulia un tratat cu Mihai Viteazul prin care Muntenia isi pierdea practic autonomia devenind feuda lui Sigismund. Din nevoia unui ajutor impotriva turcilor, Mihai a consimtit. Nu la fel a procedat Aron Tiranul. Ca sa-l

pedepsesca, Bathory il scoate din domnie acuzandu-l de trădare si uneltiri cu turcii. Cel pus sa-l aresteze este chiar Ştefan Răzvan, care ajunge, astfel domn al Moldovei in 24 aprilie 1595. Cronica Buzestilor contemporana evenimentelor si preluată de letopisetul Cantacuzinesc redă succint episodul inlaturarii lui Aron Voda. “…il agiunse para mincinoasa si napaste. Ca trimisa Bator Jicmont craiu( principele Transilvaniei Sigismund Bathory) de-l legara cu doamna-sa si-i lua toata averia lui si-l scoasera din tara lui cu rusine, si-l bagara in temnita in cetate in Venti (Vintu de Jos, jud. Alba) si-i taiara toti boierii si toate capetele in luna lui aprilie in 23 de zile fiind cursul anilor 7103. Si pusa domn in locul lui unul ce era aga la Aron voda anume Răzvan si-i schimbara numele de-i pusera Stefan Voda sa fie domn Moldovei“([3])

Pe 3 iunie 1595 delegatia moldoveana semneaza si ea inchinarea tarii la Sigismund, Ştefan Răzvan devenind, cu acte, loctiitorul principelui transilvanean la Suceava.

Istoricul Neagu Djuvara fără a-i acorda o prea mare importantă il descrie pe domnul Moldovei si aliatul lui Mihai Viteazul ca pe: “alt bastard, fiul unei tiganci răspunzatoare, probabil, de introducerea la noi a acestei porecle iraniene, Rezvan, echivalentul Arhanghelului Gabriel“([4])

O relatare care merita luata in seama in privinta lui Ştefan Răzvan gasim in interviul pe care Mihai Viteazul il acorda solului polonez Lubieniecki din 27 iule 1595. Iată ce spune domnitorul Tării Romanesti in conversatia avută in limba turcă: “Totodata a vorbi despre Ştefan Răzvan, palatinul [Caci el este calcatorul meu de credinta, supusul meu, nu taran, ci gradinar, a carui mama este supusa mea, si mi-a furat 6.000 de galbeni unguresti pe cand il trimisesem la Constantinopol, iar acuma spune ca el nu este fratele meu, solilor mei la serenisimul rege al Poloniei si la hatmani, care au fost trimisi acolo pentru treburile tarii Poloniei, dar i-a oprit si i-a impiedicat sa treaca]” ([5])

Dispretul lui Mihai Viteazul fata de aliatul sau de conjunctura reiese evident. Domnul si-ar fi dorit sa-l aiba alaturi in lupta contra otomanilor pe Aron voda cu care colaborase de minune in locul unui tradator cum se dovedise Ştefan Răzvan. Mihai voda arata ca Razvan este “de neam tiganesc, fara nici o credinta, care m-a inselat in slujba lui fata de mine si apoi l-a rasturnat pe Aron, pe domnul sau, din domnie, si acum porunceste moldovenilor in locul lui“. ([6])

Poate că Mihai Viteazul a fost cam aspru cu uzurpatorul lui Aron, căci Ştefan Răzvan s-a dovedit un aliat credincios participand cu toate fortele la campania antiotomană din 1595. Profitand de absenta sa de la Suceava, polonezii il instalează domn pe Ieremia Movila, adept al păcii cu turcii si dusman declarat al lui Mihai Viteazul.

 

O ipoteză interesantă

 

Miron Costin in Letopiseţul Ţării Moldovei descrie domnia lui Aron si teroarea semănată de acesta in randul boierimii moldovene nevoită sa se refugieze in Tara Lesasca. Doi dintre oamenii lui Aron sunt Ştefan Radu vornicul şi Răzvan hatmanul. Cu ajutorul lor Sigismund Bathory “au trimis oşti Bator şi l-au luiat pe Aron cu toată casa .. la Belgrad“.([7]) In locul lui,”l-au pus pe Ştefan Radu domn în Suceava“([8]). Avem asadar două personaje distincte: Ştefan Radu este vornicul care rămane la Suceava, iar Răzvan este comandantul de osti care va pleca la război alături de Mihai Viteazul. Daca ar fi sa-l credem pe Miron Costin, Răzvan nu a domnit niciodată pe tronul Moldovei.

 

 

Sfarsitul lui Ştefan Răzvan

 

Tot din Cronica Buzestilor aflam una dintre variantele mortii lui Răzvan. Potrivit acesteia, acesta incearcă să-si recastige tronul luat de Ieremia Movila profitand de faptul ca lesii (polonezii) “sa risipira la tara lor“. Cu osti de la suveranul său Sigismund Bathory, Ştefan Răzvan intră in Moldova indreptandu-se spre cetatea de scaun a Sucevei. In batalia, desfasurata la Areni, care a urmat Razvan, despre care Xenopol spune ca nu avea mai mult de 2.000 de unguri este batut. Despre fuga sa spre Transilvania relatează Cronica Buzestilor: “dede dosul a fugi pana la un sat anume Manesti, si acolo fu prins Stefan voda de niste tarani si ducandu-l la Ieremia voda putina vreme au fost viu, apoi l-au intapat Ieremia voda si oastea au pierit cu totul“. ([9])  Tot in această batalie a pierit si viteazul Albert Kiraly, căpitanul secui care ii fusese atat de folositor lui Mihai Viteazul in bătălia de la Călugăreni dar si in luptele anterioare.

O alta cronica din 1599 a silezianului Baltasar Walther preia informatii provenite de la cancelarul lui Mihai Viteazul, logofatul Teodosie Rudeanu si ii face un scurt portret voievodului moldovean: “aga Ştefan Răzvan, de neam singan (sau cum zice poporul tigan), ostas desigur foarte viteaz, dar fara credinta fata de fostul sau domn Aaron si apoi, dupa infrangerea [sa] in Moldova, impotriva asteptarii, tras in teapa, in fata tuturor“.([10])

Miron Costin in Letopisetul Tarei Moldovei apreciaza oastea ungureasca cu care vine Răzvan la 12.000 de oameni. Polonii lui Ieremia Movila obtin victoria, dar finalul este putin diferit: “Cat l-au adus pre Răzvan la Ieremie voda dupa catava mustrare, i-au taiat indata capul si l-au pus intr-un par improtiva cetatii. Iara pre unguri i-au gonit ostile, pana la munti, cu mare varsare de sange. Fost-au acesta razboiu in anul 7104, dechemvrie 5 dzile. Asa s-au platit si lui Răzvan raul ce facusa si el lui Aron voda“([11]). Cronicarul moldovean arată cum moartea este plata primită pentru trădarea lui Aron vodă si tentativa de a-l detrona pe Ieremia Movila.

 

de Voicu Hetel