Istoria Romaniei

rembrandt198

Povestea Rembrandt-ului distrus de Carol II

Povestea tabloului pierdut al lui Rembrandt reprezintă o pagină uitată a istoriei noastre. S-a scris puţin în epocă pe acest subiect iar în anii comunismului se făcea rar referire la monarhie şi la Casa regală, că şi cum aceasta nu ar fi existat. Peste acest subiect puţin investigat de istorici am dat cu totul întâmplător admirând un tablou al lui Rembrandt Harmensz van Rijn (1606 – 1669). Aflată în Muzeul Naţional de Artă, Departamentul de Artă Europeană opera artistului olandez intitulată “Haman implorînd mila Estherei” este o pictură religioasă în stil baroc din a doua jumătate a secolului al XVII-lea (1665 probabil). În colecţia muzeului a ajuns în 1948 când autorităţile nou instalate de Moscova au confiscat (naţionalizat printr-un act al Consiliului de Miniştri) colecţia de tablouri aflată în Castelul Peleş. Tabloul este fără îndoială una dintre cele mai valoroase opere de artă aflate în patrimoniul statului român, constituind pandantul unui alt tablou al lui Rembrandt aflat la Muzeul Ermitaj. Nu voi vorbi despre compoziţie sau despre subiectul inspirat din Vechiul Testament (Estera 2:7).

Haman implorînd mila Estherei

Cu puţin noroc lângă această operă fabuloasă ar fi stat astăzi şi perechea sa. Este vorba despre un al doilea tablou pictat de Rembrandt More >

scan0003

Vivandierele – primele femei din armata română

În armatele moderne, prezenţa femeilor în teatrele de operaţiuni nu mai reprezintă de multă vreme o curiozitate. Chiar dacă ponderea lor este departe de a fi egală cu a bărbaţilor, ele îndeplinesc sarcini identice cu aceştia la toate nivelele. Integrarea şi acceptarea lor deplină în structurile militare a fost însă un proces de lungă durata. Când vorbim despre femeile din armata noastră, primul gând ne duce la Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu căzută pe câmpul de lupta în primul război mondial. La vremea aceea însă, femeile care mureau luptând cu arma în mână, cot la cot cu bărbaţii, erau un caz particular. Primele femei încadrate în unităţile armatei române apar în toamna anului 1864. Acestea purtau denumirea de vivandiere. Conform dicţionarului vivandiera era o femeie autorizată în unele ţări să însoţească trupele în campanie, pentru a vinde soldaţilor alimente, băuturi şi obiecte de primă necesitate. Cuvântul provine din franţuzescul vivandiere. Francezii sunt cei care, la jumătatea secolului al XVII-lea, aduc femeile în mod oficial în rândul corpului militar. Acestea participau la manevre dar şi la lupte având rolul de a aduce mâncarea sau ca infirmiere. Termenul de „Vivandiere“ provine din substantivul viande – carne, în franceză, sau vivenda – More >

Istanbul.Topkapi079

10 săbii celebre în istoria României

O să fiţi uimiţi să aflaţi cât de greu mi-a fost să întocmesc această listă. Dat fiind trecutul nostru zbuciumat şi datorită faptului că mai mereu teritoriul nostru a fost călcat de unul şi de altul, noi nu am reuşit, până în zorii secolului al XIX-lea, să ne punem trecutul istoric la adăpost. Unele dintre săbiile voievozilor şi conducătorilor din spaţiul românesc ni s-au păstrat doar datorită străinilor care le-au preţuit şi le-au găzduit sau le găzduiesc în muzeele lor.

 

1 Sabia lui  Ştefan cel Mare 

Orice clasament al săbiilor celebre păstrate până în zilele noastre nu poate începe decât cu sabia lui Ştefan cel Mare. Din câte ştiu, este cea mai veche armă care a aparţinut unui domn român. Din fericire pentru noi, Ştefan cel Mare a reuşit să-i pună pe turci la respect de atâtea ori încât aceştia şi-au dorit foarte mult, după moartea eroului, să se poată lăuda cu sabia lui. Altfel, cu siguranţă, nu am mai fi putut să o admirăm astăzi. Împrejurările în care sabia lui Ştefan a ajuns la Constantinopol sunt destul de neclare. Se pare că turcii au primit-o plocon de la unul dintre urmaşii lui Ştefan. Ce semn mai mare de supunere din More >