Badea Cârţan, ultimul dac la Roma

Intre calatorii celebri ai sfarsitului de secol XIX si inceput de secol XX, se inscrie si numele ciobanului transilvanean, Badea Cârţan.

 

Badea Cârţan

 

Originar din Oprea-Cartisoara, in apropiere de Sibiu, Gheorghe Cârţan se naste in 1849, dintr-o familie modesta cu inca sase copii. Va ajunge celebru in toata lumea datorita calatoriilor sale pe jos, la Roma, Paris, Ierusalim, in Spania, Germania si Imperiul Austro-Ungar. Pana la 18 ani nu stia nici macar sa se iscaleasca, petrecandu-si toata copilaria cu oile. A invatat sa citeasca singur pe “Istoria Romanilor” a lui Sincai si in scurta vreme si-a cumparat atatea carti incat magarul turmei devenise o adevarata biblioteca. Intalnirea cu intelectualul brasovean Ion Cotiga, caruia i-a devenit discipol, a fost cea care i-a trezit pasiunea pentru lectura si pentru trecutul romanilor. Astfel, avea sa care de nenumarate ori peste munti, romanilor din Transilvania si Banat carti in romaneste “prin vama cucului, pe cararea ursului”. Se spune ca ar fi raspandit circa 200.000 de volume romanesti in satele si targurile transilvanene. Pasiunea sa pentru raspandirea cartilor si pledarea cauzei romanilor ardeleni pretutindeni aveau sa fie platite cu inchisoare. Caracterul sau deschis, dorinta de cunoastere, curiozitatea, dublate de un intens patriotism il aduc in preajma multora dintre oamenii politici importanti ai vremii.

Un dac la Roma

Citindu-l pe Titus Livius, i-a venit ideea de a pleca la Roma, pe urmele imparatului Traian. Si a ales sa faca acest lucru fara sa ia trenul sau vaporul, ci pe jos, asa cum marsaluisera si legiunile romane spre Dacia in urma cu aproape doua milenii. Era la inceputul lui ianuarie in anul 1896. pana la Budapesta a facut doua saptamani, dar si-a terminat toti banii de drum. Poposeste doua zile timp in care lucreaza la un olar pe cativa banuti petru ca de acolo sa se indrepte spre Viena. Aici a mai muncit un timp apoi a trecut Alpii in Italia. La sfarsitul lui februarie 1896, dupa 43 de zile Badea Cârţan intra, in sfarsit, in Roma. Flamand si fara un ban in buzunar rataceste pe strazi, o noapte intreaga, pana gaseste Columna lui Traian. Epuizat, adoarme, spre dimineata, infasurat in cojocul sau ciobanesc cu cusma trasa pe ochi. Catre pranz un grup de turisti insotiti de un ghid il descopera in timp ce vizitau monumentul. Tocmai primeau explicatii despre razboaiele daco-romane, despre portul si infatisarea dacilor cand zaresc acest dac veritabil, la picioarele columnei, aidoma celor din basoreliefuri. Lucrurile nu se lamuresc si Cârţan este escortat la prefectura politiei. Nimeni nu intelege ce spune si nu poate prezenta nici un act de identitate. Dupa cateva ore totul se lamureste, cand un functionar de la legatia Romaniei lamureste prezenta “dacului” la

Revista franceza L'Illustration din 28 octombrie 1899 publica fotografia lui Badea Cartan

Roma. A doua zi, intreaga Italie putea citi in presa, inedita intamplare. De aici porneste celebritatea lui Badea Cârţan. In zilele ce au urmat s-a bucurat de un imens val de simpatie in Peninsula intalnindu-se cu importanti oameni politici si fiind primit in audienta chiar si de Papa. Problemele romanilor transilvaneni sunt aduse la cunostinta parlamentului italian si regelui, carora ciobanul din Cartisoara le vorbeste direct. Ispravile sale ajung si in presa din Vechiul Regat fiind relatate cu lux de amanunte. Dupa doua saptamani de sedere la Roma se hotaraste sa se intoarca acasa. Avea sa intreprinda si alte expeditii, tot pe jos, cand la Paris, cand inapoi in Peninsula, cand la Viena pentru a se adresa imparatului. Inapoiat in tara dupa a doua vizita la Roma din 1897, autoritatile habsburgice ii deschid proces pentru instigare impotriva statului si tribunalul din Brasov il condamna la un an de inchisoare. Biblioteca de 8.000 de volume ii este confiscata si incendiata.

A treia vizita pe care o face Badea Cârţan la Roma are loc in septembrie 1899, cu prilejul congresului al XII-lea al istoricilor orientalisti. Va depune o coroana de lauri la Columna lui Traian iar ziarele italiene vor scrie articole elogioase despre Badea Cârţan, cel care isi lasase stancile si padurile lui si fara sa-i pese de saracie, intampinand tot felul de greutati, a venit la Roma.

Badea Cârţan avea sa-si petreaca tot restul vietii cutreierand lumea in lug si in lat, transportand carti, castigand simpatii pentru cauza romaneasca si visand la unirea romanilor intr-un singur stat. In iarna lui 1910-1911 pe cand trecea clandestin Carpatii, a fost prins de o avalansa care l-a tinut doua zile sub zapada. A ajuns cu greu la Poiana Tapului unde a fost ingrijit. S-a stins insa la 7 august 1911, iar pe 10 august a fost inmormantat in cimitirul din Sinaia.

© Copyright Hetel.ro 2011.

de Voicu Hetel

 

2 thoughts on “Badea Cârţan, ultimul dac la Roma”

  1. ALTRUIST says:

    MERSI PENTRU ASTA

Comments are closed.

Related Post

Calendarul dacicCalendarul dacic

Civilizatiile vechiului Orient, dar si mayasii aveau cunostinte solide de astronomie, lucru certficat de numerosi istorici si probat de numeroase descoperiri arheologice si de izvoarele epigrafice. Acest fapt le-a permis