Romanii au fost intotdeauna un popor extrem de practic, riguros si logic in tot ceea ce facea. Atunci cand imprumutau cunostinte de la alte neamuri stiau sa le adapteze intocmai necesitatilor lor. In cazul asa numitelor cifre romane, astazi destul de rar intrebuintate, trebuie spus ca ele au fost preluate de la enigmaticii etrusci, care la randul lor se inspirasera de la greci. Romanii au ales pentru exprimarea cifrelor 7 simboluri diferite de cele etrusce, dar care dupa cum vom vedea au o anumita logica pentru a putea fi mai usor de retinut. Combinate intre ele, aceste simboluri si folosind cateva reguli se putea scrie practic, orice numar sau cifra. Cele 7 simboluri romane erau urmatoarele:  I=1, V=5, X=10, L=50, C=100, D=500, M=1000.

Legiunea XIII Gemina stationat pe teritoriul Daciei dupa cucerirea romana

O regula importanta era aceea ca orice cifra asezata in stanga unuia din simbolurile fundamentale indica faptul ca cifra respectiva se scade din cifra simbol. De exemplu, daca scriem IX, inseamna ca din 10, adica X, se scade 1, adica I.

Cea de-a doua regula importanta in scrierea cu cifre romane spune ca orice cifra adaugata in dreapta se aduna cu cifra simbol. De exemplu, daca scriem XI, adica cifrele 10 si 1 numarul rezultat este in realitate X+I, adica 11

De ce au ales romanii aceste simboluri pentru exprimarea cifrelor?

Ei bine romanii apelau intotdeauna la solutiile cele mai la indemana. Pentru cifra 1 simbolul nu putea fi decat I. Pentru 2, in mod logic au ales II, iar pentru 3, simbolul III. Pana prin secolul al XIX-lea pare sa se fi folosit patru liniute verticale pentru a simboliza cifra 4. Dupa toate aparentele, romanii au ales simbolurile pentru cifre pornind de la numararea pe degete. Cifra 5 reprezinta stilizarea palmei deschise, a celor cinci degete. Numarul 10 era simbolizat de doua maini incrucisate, adica de doua ori 5 si se reprezenta printr-un X.

Litera C este simbolul desemnat pentru cifra 100, dar este si initiala cuvantului “centum” care in latina inseamna o suta. Interesant este insa faptul ca in vechime romanii il ortografiau pe C folosind unghiuri drepte. Cifra 100 putea aparea ortografiata si asa: “[“. In aceste conditii, jumatatea lui 100, care este 50 are drept simbol litera “L” adica jumatate din simbolul “[“

Litera M folosita de romani pentru a simboliza cifra 1000 reprezinta initiala cuvantului latin “mille”, adica o mie. Tot in vechime insa, romanii foloseau un alt simbol pentru aceasta cifra: litera greceasca phi “Φ”. Ei bine, dupa cum probabil v-ati dat seama, cifra 500, adica jumatatea lui 1000 nu putea avea drept simbol decat litera “D”.

Sistemul folosit de romani, asa cum il cunoastem noi astazi, a fost definitivat abia la jumatatea secolului al II-lea i.Hr.

Astazi sistemul de numerotare utilizat de romani mai este folosit doar in rare ocazii. Motivul este unul cat se poate de simplu. A aparut ceva mult mai bun. Expansiunea civilizatiei arabe in Europa medievala a adus cu sine, printre multe alte cuceriri ale stiintei, si asa numitele cifre arabe. Cifrele arabe, in fapt o inventie a indienilor, au reusit sa se impuna fiind mai putin complicate decat cele romane, care te puneau la incercare cand aveai de scris anumite numere.

de Voicu Hetel

Published by Voicu

Actor al teatrului Ion Creanga