Curiozitati din istorie

Stiati ca? Povestiri haioase, curioase si deocheate din trecut.

Care este originea fardului de obraz?

Recitind recent teatrul lui Caragiale am dat peste nişte cuvinte cu parfum de epocă azi cu totul căzute în uitare.

“-Parfumurile, odicoloanele, pomadurile, liubemurile Didinii”, spune la un moment dat în actul I Pampon, când descoperă că amanta îl înşeală cu spiţerul.

În secolul al XIX lea damele, fie ele mai avute sau mai puţin se înfrumuseţau şi se aranjau cu pomaduri, liubemuri şi odicoloane cum le numea Caragiale în D’ale carnavalului. Astăzi însă termenii de odicolon şi liubem au devenit apă de colonie iar pomadurile s-au transformat în limbajul cotidian în farduri. Aşa mi-a venit ideea de a scrie două vorbe despre originea cuvântului fard.

Dicţionarele ne dau invariabil o definiţie de felul următor: Fard – Produs cosmetic alb, roşu, verde, albastru etc. pentru colorat tenul, ochii şi buzele. Termenul intră în limba română din franceză. Şi cam asta e tot. Povestea termenului este cu totul alta. Tradiţia boirii sau a sulemenirii obrazului era însă mai veche decât lumea personajelor lui Nenea Iancu.

Femeile s-au visat frumoase şi cochete dintotdeauna. Fie că ne întoarcem în istorie în Egiptul antic sau în Elada ori pe cele 7 coline ale Romei, peste tot femeile îşi îngrijeau cu mare atenţie obrazul. Era important ca roşul să More >

Povestea unor uriaşi cu picioare de lut

Odiseea submarinelor gigant

Dacă aţi crezut că mai mare înseamnă automat mai bun v-aţi înşelat. Istoria e plină de exemple de acest fel pornind de la povestea biblică a confruntării dintre David şi Goliat şi terminând cu celebrul caz al Titanicului. S-au convins pe pielea lor britanicii în timpul primului război mondial.

Povestea noastră începe în 1913 când Royal Navy s-a gândit să lanseze la apă o serie nouă de submarine gigantice capabile să  concureze cu cele ale germanilor. În felul acesta, credea amiralitatea, aveau să obţină supremaţia totală atât deasupra cât dedesubtul apelor. Aşa au apărut submarinele din clasa K. Numai că, în loc să devină monştri de temut ai oceanelor, acestea s-au dovedit a fi capcane mortale pentru echipajele lor, încât aveau să fie poreclite de catre marinarii britanici submarinele din clasa “Kalamity”.

Submarinele din clasa K erau cuirasatele adâncurilor. Măsurau peste 100 de metri şi puteau disloca 1.700 de tone şi dezvolta o viteză de aproape 40 km/h. La suprafaţă puteau atinge însă o viteză suficient de mare pentru a însoţi restul flotei. Nu o să vă plictisesc cu alte detalii ele putând fi citite pe wikipedia. Au intrat în producţie în 1915 după ce iniţial proiectul fusese abandonat. More >

Cum a vrut John Dllinger să scape de amprentele sale

John Dillinger (22 iunie, 1903–22 iulie, 1934), a fost una dintre cele mai faimoase figuri ale Americii începutului de secol XX. Mas-media este e vină pentru asta, căci jurnaliştii, în goana lor după senzaţional au transformat un spărgător de bănci şi un criminal care a făcut ravagii în anii Marii Crize într-un erou legendar. Motivul este acela că mulţi vedeau în el un soi de Robin Hood care îi pedepsea astfel pe bancherii responsabili de căderea economiei. Ajuns numărul 1 pe lista celor mai căutaţi oameni din Statele Unite de către FBI, Dillinger a simţit că este în pericol. Chipul său devenise extrem de cunoscut iar pentru prinderea sa exista o recompensă în valoare de 10.000 $, sumă colosală la vremea aceea. soluţia pe care el a găsit-o a fost aceea de a apela la chirurgia plastică. Nu era un lucru obişnuit, medicina făcea abia primii paşi în acea direcţie iar operaţiile puteau fi extrem de dureroase şi de primejdioase. Cu toate acestea Dillinger a riscat. Din păcate însă pentru el, acestea nu au reuşit să-i schimbe prea mult trăsăturile. În disperare de cauză, s-a gândit că cea mai sigură soluţie pentru el ar fi să scape de amprente. Acestea More >