Povestea neromantata a lui Gogea Mitu

Gogea Mitu alias Gogu Stefanescu

Pe la jumatatea anilor 30, gazetele romanesti, dar si cele europene descopereau un subiect de senzatie, numai bun sa le creasca tirajele. Undeva dintr-un satuc din Carpati aparuse un boxer gigantic, un adevarat Goliat capabil sa mature ringul cu orice adversar. Era cel mai mare om care-si pusese vreodata manusile si se urcase in ring. Numai ca ziarele de atunci, ca si cele de acum, fie de la noi, fie de peste Ocean aveau o placere nebuna sa denatureze faptele, sa le infloreasca, sa le faca mai palpitante, din motive lesne de inteles. Pentru cine are rabdare sa scotoceasca in arhive o sa fie o adevarata surpriza sa descopere ca uriasul nostru scadea sau crestea in inaltime si greutate de la un meci la altul. Disparitia sa prematura, la nici 22 de ani, a facut ca in jurul lui sa apara o multime de povesti care mai de are mai fanteziste. Am citit ca de la numele sau a derivat cuvantul gogeamitea care inseamna urias, gigantic, ca a fost otravit, din invidie de alti competitori din lumea boxului, ca era al saselea om ca inaltime din toate timpurile, ca era un boxer formidabil s.a. Care este adevarul despre Gogea Mitu?

Gogu Stefanescu era numele lui Gogea Mitu

Gogu Stefanescu, alias Gogea Mitu zis Goaga a lui Stefan s-a nascut la 14 iulie 1914 in localitatea Mârşani. A fost primul din cei 11 frati ai unei familii de tarani doljeni. Inca din copilarie a inceput sa aiba probleme in a-si gasi haine si incaltari pe masura. Pentru el era o problema sa stea intr-o casa normala, sa se odihneasca intr-un pat pe masura, iar cat despre mancare, mesele sale erau pantagruelice. Un asemenea om nu putea trece neobservat, iar cand un afacerist le propune lui si parintilor sa-l lase pe urias sa se duca in capitala sa-si incerce norocul, toata lumea accepta. La anualul targ al Mosilor, la Obor, uriasul devie una dintre atractii. Pentru cativa gologani, oricine putea sa stea langa cel mai mare om din lume. Urmeaza o scurta cariera in lumea circului, unde Gogea Mitu este prezentat tot ca o ciudatenie a naturii. Intalnirea cu italianul Umberto Lancia un scouter si fost boxer profesionist avea sa-l aduca in lumea boxului. Italianul isi da seama ca are in fata o mina de aur. Uriasul, dupa cum il descriu ziarele e bine facut spre deosebire de alti giganti, are capul cam mic raportat la dimensiunile corpului insa compenseaza printr-un nas mare. Dupa aproape un an de antrenamente, invatacelul deprinsese notiunile de baza. E destul de greoi ca orice gigant insa, un upercut venit de la un pumn cat plosca poate avea efecte devastatoare. In plus, olteanul e reistent si incaseaza cu stoicism fara sa cracneasca. Prima sa lupta are loc in vara anului 1935 in fosta arena Venus de pe malul Dambovitei. Adversar i-a fost un pugilist italian Severio Gizzo (sau Saverio Grizzo dupa cum apare in presa americana) pe care il invinge prin knock-out in repriza a patra dupa ce il mai trimisese de doua ori la podea, in rundele anterioare. Urmatoarea victima a lui Gogea Mitu a fost un Dumitru Pavelescu, un pugilist cuexperienta, fost campion national la categoria grea. Pe acesta il invinge in prima repriza (presa americana nota ca knock-out-ul s-ar fi petrecut in a doua repriza) dupa o serie devastatoare de pumni. Mentorul sau, italianul Lancia a contactat un cunoscut impresar, Jeff Dickson, aflat in Franta caruia i l-a propus pe gigantul sau. La Paris incruciseaza manusile cu un alt gigant. Germanul de origine franceza Bergman masoara 2, 05 m si meciul se incheie nedecis. Urmeaza un turneu in estul si sud vestul Frantei asupra caruia nu vreau sa insist. Concluzia pe care am tras-o cititnd despre luptele sale este ca luptele si le castiga prin knock-out, putini putand sa-i tina piept atunci cand lovea cu stanga.

 

Gogea Mitu la Paris

Cat de mare era in realitate uriasul Gogea Mitu?

Un Daily Mail, dar care aparea dincolo de ocean, din data de 23 decembrie 1935 anuntand o lupta a lui Mitu spunea ca acesta masoara 6 picioare si 11 inci si cantareste 321 de pfunzi. Herald Star din Ohio intr-un amplu articol din decembrie 1935 scria ca romanul avea 7,8 picioare si 330 de pfunzi. Un ziar din Utah, Evening Herald aparut in 10 ianuarie 1936, dadea ca sigur faptul ca uriasul masoara 7,6 picioare, cantareste 322 de pfunzi si mananca 24 de pfunzi de mancare si 5 sticle de vin.

Presa pariziana, preluata si de cea americana arata ca Gogea Mitu avea 2 metri 26 si 146 de kilograme.

Ziarele noastre dau ca sigur faptul ca avea nici mai mult nici mai putin de 2 metri si 42 de centimetri.

Imi amintesc cand pe la inceputul anilor 90 in lumea baschetului facea furori Ghita Muresan. Saracul Big Ghitza, cum il poreclisera americanii avea ba 2 metri 37, ba 2,31, ba 2,28, in functie de cine semna articolul din ziar. Am auzit atatea variante incat nici eu nu mai stiam ce sa cred. Probabil ca acelasi lucru se intampla si cu Gogea Mitu, a carui imagine se vindea cel mai bine cu cat omul era prezentat mai mare si mai mancau.

Un lucru e sigur: nu o sa stim niciodata cu siguranta cat masura Gogea Mitu. Cele mai multe date tind sa arate faptul ca avea in jur de 2 metri si 20 de centimetri. si cantarea 140 de kilograme. In privinta greutatii sale, cel putin, nu par sa existe dubii.

 

Va las sa ghiciti care dintre ei este Gogea Mitu

De ce Gogea Mitu?

Pe vremea cand nu-si incepuse inca, meteorica sa cariera de boxer profesionist, se povesteste ca un spectator vazandu-l intre corzile ringului ar fi exclamat uluit: “Ce mai gogeamite boxer!” si de atunci, Gogea Mitea i-a ramas numele. In Occident, gazetarii straini care nu intelegeau notiunea de gogeamite, cuvant de provenienta sud dunareana, l-au botezat Gigantul din Mârşani sau Goliatul Romaniei.

Dupa alte surse, numele sau adevarat ar fi fost Dumitru Goaga. De aici i se trage si porecla: Mitea ca prescurtarea lui Mitru sau Dumitru si Gogea de la Goaga. Teoria e caraghioasa, dar multa lume a luat-o in serios. In gazetele pe care le-am consultat, nu am intalnit decat numele de Gogu Stefanescu.

Una din stupezeniile clasice ale presei: cel mai mare om din lume fotografiat langa cel mai mic. Gogea Mitu alaturi de niste pitici de la circ.

 

“Conspiratia” Gogea Mitu

Nefericitul Gogea Mitu a murit la doi ani dupa ce se apucase de box. Avusese cateva meciuri in Franta si ar fi ajuns si in America unde promoterul sau reusise sa-i aranjeze un turneu. Presa ii facea destula publicitate acestei curiozitati a lumii boxului si poate ca in timp ar fi ajuns sa castige sume frumusele interesul pentru el fiind in crestere. Probabil ca asta sperau si rudele sale ramase la Mârşani. Vestea mortii sale trebuie sa fi venit ca un traznet peste ei naruindu-le planurile de a scapa de saracie. Nu este de mirare de ce dupa disparitia lui Gogea Mitu au lansat teoria otravirii sportivului. Motivul era razbunarea, invidia, faptul ca boxerul nostru prin valoarea sa formidabila distrugea un echilibru fiind mult deasupra, si la propriu si la figurat, oricarui competitor. Iar presa a simtit ca Gogea Mitu le-ar mai putea creste inca o data tirajele daca vehiculeaza aiureala asta.

Realitatea e putin diferita. Statistica ne spune clar ca Goliatul nostru era departe de a fi invincibil. A luptat de 11 ori, a castigat de 8 ori a pierdut de doua si a remizat o data. Gogea Mitu a murit de tuberuloza la spitalul Filantropia din Bucuresti in 22 iunie 1936, fara a apuca sa intre in ring in vreo competitie internationala. O gramada de medici l-au asistat si i-au facut investigatii dupa internare, dar nimeni nu a vorbit niciodata despre vreo cauza nenaturala a mortii boxerului. Asadar, pe Gogea Mitea l-a ucis boala mizeriei, cum mai este cunoscuta tuberculoza, anii indelungati cand s-a hranit putin si prost. Nu exista nici o dovada si nu vad nici un motiv pentru care lucrurile s-ar fi petrecut altfel.

 

Bibliografie

Ion Puiu Dumitrescu, Marin Craciunescu “Pumnacii olteni”, Editura Stadion 1972

Mihai Stanescu “Gigantul din Marsani” in Almanah Flacara 1984, pag. 206-208

*** “Faimosul Gogea Mitu” in Almanah Flacara 1980, pag. 334-335

 

de Voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2012

Related Post

Calendarul dacicCalendarul dacic

Civilizatiile vechiului Orient, dar si mayasii aveau cunostinte solide de astronomie, lucru certficat de numerosi istorici si probat de numeroase descoperiri arheologice si de izvoarele epigrafice. Acest fapt le-a permis