Posts tagged Miscarea Legionara

Influenta ideologiei legionare asupra lui Cioran, Eliade si Noica

In perioada interbelica, in Romania a existat un puternic curent de extrema dreapta, reprezentat de cateva partide si grupari politice. Dintre acestea se remarca Liga Apararii National Crestine sau LANC condusa de profesorul A.C. Cuza, Frontul Romanesc al lui Alexandru Vaida Voevod, Partidul National Crestin al poetului Octavian Goga s.a. Cea care a avut cel mai mare impact in epoca era, fara indoiala, Garda de Fier. Ea mai este cunoscuta si sub alte denumiri: Legiunea Arhanghelului Mihail, Partidul Totul pentru Tara si Miscarea Legionara.

Intre toate aceste formatiuni exista multe puncte comune, asemanari doctrinare, liderii lor coalizandu-se sau coabitand cu diverse ocazii, cum s-a intamplat in 1938 in timpul guvernarii Goga-Cuza. Ideologia extremei drepte consta, in principal in nationalism, anticomunism, exaltarea credintei ortodoxe, cultul sefului carismatic, antidemocratismul, antisemitismul si totalitarismul.

Ideologia Miscarii Legionare – caracteristici si particularitati

Miscarea Legionara, sau Legiunea Arhanghelului Mihail, cum s-a numit la inceput, a luat fiinta in 1927 identificandu-se inca de la inceput cu personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu. Nu a avut vreo doctrina sau ideologie, Codreanu vazand, chiar un merit in lipsa unui program politic. “Legiunea are un program precis care se va publica a timpul potrivit”, se arata in “Carticica sefului de cuib”. Si tot acolo era metionat ca atat tactica, cat si programul de actiune fac parte din secretul de operatiuni.

Ideologia legionara propunea o reconsiderare a parametrilor naturii umane, o asa numita creere a “omului nou”. Prin om nou sau natiune innoita, se arata tot in “Carticica” se intelege o innoire sufleteasca, o mare revolutie sufleteasca a unui popor intreg, in el urmad sa invie toate virtutile sufletului omenesc si toate calitatile rasei noastre.

Este exaltat cultul sefului carismatic conferindu-i-se autoritate dominanta, atat lui cat si elitelor conducatoare in raport cu masele lipsite de vocatie “eroica”.

Un element des intalnit in ideologia conservatoare a secolului al XIX il constituie antisemitismul. Acesta nu este o creatie a extremei drepte, a legionarilor sau vreun element importat din ideologia fascista sau nazista. Antisemitismul este intalnit in scrierile multor intelectuali romani, intre care si Mihai Eminescu, pe cand era redactor la “Timpul”, si este legat, in principal, de patrunderea masiva a elementului si capitalului evreiesc in Principate. Mai tarziu, dupa 1918, ponderea acestora a crescut odata cu alipirea Basarabiei si Bucovinei, iar sosirea lor in numar mare, a fost perceputa de extrema dreapta ca o adevarata invazie. Multi dintre acesti nou-veniti nu au receptat niciodata Romania Mare ca pe o patrie a lor, de aici poate si usurinta cu care unii dintre ei au militat pentru cauza comunista si implicit pentru dezmembrarea Romaniei.

Ideologii Miscarii Legionare considerau ca munca nationala trebuia aparata de ofensiva capitalului evreiesc si considerau justificate revendicarile sociale muncitoresti. O consecinta a acestei pozitii adoptate de legionari a fost faptul ca fata de formatiunea lor si-au aratat interesul muncitorii intr-o proportie mult mai mare decat au facut-o pentru Partidul Comunist sau pentru vreo alta formatiune de stanga.

Legionarii au stiut sa se faca auziti si sa dobandeasca influenta in acest bazin electoral, traditional de stanga.

Ortodoxismul s-a intersectat si el cu doctrina legionara. Miscarea Legionara a folosit substanta ideologiei religioase deplasand accentul pe conceptul mortii legionare. Moartea nu semnifica distrugerea fiintei umane, ci trecerea la un nivel superior unde se cimenta relatia intre legionarii ucisi si cei vii.

In ceea ce priveste linia politica externa a Miscarii Legionare, ramane notorie declaratia lui C. Z. Codreanu din 1 decembrie 1937: “Eu sunt contra marilor democratii ale Occidentului, eu sunt contra Micii Intelegeri, eu sunt contra Intelegerii Balcanice si n-am nici un atasament pentru Societatea Natiunilor, in care nu cred. Eu sunt pentru o politica externa alaturi de Roma si Berlin. Alaturi de statele revolutiilor nationale. Impotriva bolsevismului. In 48 de ore dupa biruinta miscarii legionare, Romania va avea o alianta cu Roma si Berlinul, intrand astfel in linia misiunii sale istorice, in linia apararii crucii, a culturii si a civilizatiei crestine”.

Materiale cu continut pro legionar semnate de Cioran, Eliade si Noica

Din punct de vedere doctrinar, Miscarea Legionara a fost sprijinita de intectuali marcanti precum Nae Ionescu, Nechifor Crainic, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica. In ceea ce ii priveste pe ultimii trei, nu putem considera, insa, ca ideologia ML se identifica cu diverse articole scrise in anii 30 de acestia. Eliade, Cioran si Noica au redactat o serie de articole cu continut politic in sprijinul curentului legionar fara a face insa parte din ML. Cei trei pot fi considerati cel mult aliati ideologici ai legiunii, contributia lor politica neavand nici pe departe influenta conferintelor lui N. Ionescu, N. Crainic sau M. Manoilescu.

O maniera diferita de a intelege implicarea politica a celor trei este viciata ideologic.

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Răşinari; d. 20 iunie 1995, Paris)

In ceea ce-l priveste pe Cioran, printre articolele sale pro fasciste se numara “Revolta satuilor” din Vremea an VII, nr. 349, 5 aug. 1934, p.2. Cioran ofera interpretari personale ale lichidarii lui Ernest Rohm, pentru care gaseste o jutificare a crimei politice in numele principiilor national socialiste. In “Schimbarea la fata a Romaniei” scrisa la varsta de 24 de ani, Cioran face referiri vadit antimaghiare si antisemite, el prefigurand in paginile lucrarii un viitor utopic de factura totalitara.

In “Profilul interior al Capitanului” , conferinta radiofonica publicata si in Glasul stramosesc; Cioran exalta rolul istoric al lui C.Z. Codreanu si al Miscarii Legionare. Ca fapt divers, conferinta despre Capitan era difuzata la radio exact in ziua in care Iorga murea asasinat de echipele mortii.

Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, Bucureşti – d. 22 aprilie 1986, Chicago)

Mircea Eliade raspunde unei anchete a ziarului Buna Vestire din 17 decembrie prin articolul “De ce cred in biruinta Miscarii Legionare“. El leaga o posibila victorie e o revolutiespirituala de tip crestin.

In “Pilotii orbi” publicat in Vremea, Nr. 505, 19 Septembrie 1937, p. 3, Eliade condamna casa politica pentru evreizarea si maghiarizarea provinciilor unite cu tara, pe care o compara cu o luntre pilotata de niste carmaci orbi.

Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vităneşti, judeţul Teleorman – d. 4 decembrie 1987, Păltiniş, judeţul Sibiu)

Constantin Noica se inscrie in Miscarea Legionara printr-o telegramă trimisă de la Paris, în semn de protest fata de uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu, in noiembrie 1939.

Pe 8 august 1940 Noica a editat, la Sinaia, revista Adsum, număr unic cu continut pro legionar semnand majoritatea textelor.

In perioada septembrie-octombrie 1940, Noica devine redactor-şef al cotidianului Buna Vestire, oficios al Mişcării Legionare semnand  19 materiale.

Intr-o serie de articole, acesta glorifica sacrificiul Capitanului, omagiază pe noul ei conducător, Horia Sima. exalta jertfa legionară, cultura legionară, femeia legionară, crezul legionar etc. Dintre articolele aparute in toamna lui 1940 merita mentionat “Femeia legionara”si “Apelul Axei”

Cei trei, se vor indeparta de ideile din tinerete opera lor literara si filosofica nefiind influentata de acestea. Din pacate, randurile scrise de ei au ramas si sunt folosite fie de catre apologetii legionarismului, fie de catre cei care incearca sa-i denigreze si sa le minimalizeze ideile. Pentru mine ramane o mare enigma: ce i-a atras pe acesti oameni, de o mare finete si rafinament intelectual, catre aceasta ideologie? Poate fiindca la acea vreme luati prin comparatie cu o clasa politica corupta si murdara, legionarii pareau o alternativa viabila, o miscare manata doar de apararea valorilor nationale, a traditiilor, un suflu nou.

© Copyright Hetel.ro 2011.

de Voicu Hetel

 

Influenta lui A.C. Cuza asupra Miscarii Legionare

Alexandru C. Cuza

Alexandru C. Cuza (1857-1947) se numara printre intemeietorii miscarii antisemite din Romania, fiind totodata si unul dintre cei care l-au insprat ce mai mult pe Corneliu Zelea Codreanu. Profesor universitar la Iasi, publicist, om politic cu o bogata si indelungata activitate, Cuza caruia ii placea teribil sa se identifice cu figura intemeietorului Romaniei, a avut o influenta puternica in epoca asupra numeroase generatii de studenti.

In 1906 scrie impreuna cu Nicolae Iorga in Neamul Romanesc si patru ani mai tarziu, in 1910, tot impreuna, isi fondeaza primul partid: Partidul Nationalist Democrat. Colaborarea dintre cei doi nu mai functioneaza si in 1920, cei doi se despart. Al doilea partid pe care înfiinţează împreună cu doctorul Nicolae Paulescu este Uniunea Naţional Creştină, în 1922.

 

Intalnirea cu corneliu Zelea Codreanu

Pe 4 martie 1923 infiinteaza Liga Apararii National Crestine. Unul dintre membrii de frunte al noii organizatii este C.Z. Codreanu. Acesta, din postura de student la drept al Universitatii din Iasi,starneste furia conducerii universitare prin implicarea sa intr-o serie de actiuni politice si organizatorice. A.C. Cuza, profeor de economie politica, vede in el un adept fanatic al ideilor sale antisemite si l-a sprijinit in fata deciziilor rectoratului universitar. Conducerea hotarase excluderea lui ca urmare a tulburarii activitatii institutiei. Asa incepe relatia de prietenie dintre cei doi. LANC apare ca o consecinta a sprijinului pe care carismaticul Codreanu il ofera profesorului si mentorului sau. Un alt factor al constituirii LANC este preluarea in cadrul constitutiei din 1923 a articolului 7 referitor la acordarea cetateniei, din mai vechea constitutie, din 1866.

Desi a jucat un rol important in conducere, Codreanu avea sa intre si el repede in conflict cu A.C. Cuza datorita unor divergente politice majore. Profesorul Cuza se limita la un limbaj antisemit agresiv, pastrind cadrele vietii parlamentare, in timp ce, Codreanu era adeptul desfiintarii parlamentului si introducerii unui regim dictatorial. Diferenta dintre cei doi este evidenta nu numai la nivel discursiv, dar si in planul faptelor. Codreanu devine conducatorul unor ctiuni antisemite la Iasi care il pun in conflict cu politia. Prefectul politiei, Constantin Manciu este asasinat in octombrie 1924, iar Codreanu este pus sub acuzare. Achitarea sa la Turnu Severin, in 1925, i-a adus notorietate, consacrindu-l ca lider nationalist. In 1926, Codreanu pleaca la Grenoble pentru efectuarea unui stagiu pentru teza de doctorat (care nu a fost redactata niciodata). Ruptura dintre el si LANC era evidenta. Impreuna cu alti lideri radicali, il paraseste pe Cuza si in iulie 1927 este fondata Legiunea Arhanghelului Mihail. Legiunea se distingea de LANC prin promovarea unei linii antiparlamentare si antidiscursive. Miscarea Legionara are o crestere lenta dar sigura. In 1931, scorul obtinut la alegeri este de numai 1,2%, in timp ce LANC obtinea 4,1%. In 1937, raporturile dintre cei doi lideri extremisti se schimbasera. Legionarii obtin un scor ametitor de 16,5%, in timp ce cuzistii iau 9,1 procente.

Dupa plecarea lui Codreanu, Cuza isi formeaza cel de-al patrulea partid prin fuzionarea LANC cu Partidul National Agrar condus de Octavian Goga, in 14 iulie 1935. Alaturi de liderul nationalist ardelean, cariera lui A.C. Cuza va ajunge la zenit. Partidul National Crestin se claseaza pe locul 4 la alegerile din 1937 si Carol al II lea consecvent principiilor sale de a da peste cap viata parlamentara le incredinteaza formarea cabinetului celor doi lideri. Guvernarea lor de 40 de zile se incheie brusc odata cu istaurarea dictaturii regale in februarie 1938. Cuza accepta jocul antidemocratic impus de rege si intra in Consiliul de Coroana din care face parte pana la venirea lui Antonescu.

 

Care sunt principalele teme regasite in scrierile lui A.C. Cuza si preluate mai apoi si de C.Z. Codreanu?

Principalele lucrari in care Cuza si-a expus opiniile politice au fost: Despre poporatie (1899) si Nationalitatea in arta (1905) Doctrina sa nationalista crestina are doua componente: nationalismul si antisemitismul

A.C. Cuza denunta Liga Natiunilor ca facand politica cercurilor evreiesti, ca nesocoteste principiile egalitatii si suveranitatii statelor prin recurgerea la sanctiuni pentru a-si face respectate hotararile.

A.C. Cuza credea intr-o apropiere a relatiilor cu Germania si o revizuire a tratatului de la Versailles.

de Voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2011.

Go to Top