Despre dârzenia macedonenilor
Aug 28th
Cine au fost macedonenii lui Alexandru el Mare? Multe popoare contemporane şi-i revendică. O ţară cu numele de Macedonia ai cărei locuitori vorbesc o limbă slavă asemănătoare cu bulgara există de câţiva ani, de la destrămarea Iugoslaviei. Grecii al căror teritoriu se întinde pe o parte a vechiului leagăn al civilizaţiei macedonene şi-i revendică şi ei. Macedonenii sunt în opinia lor un soi de greci mai barbari dar cu aceleaşi origini ca ale elenilor. Un alt popor care revendică moştenirea culturală lăsată de Alexandru cel Mare sunt aromânii. Cunoscuţi la noi fie drept machidoni, fie drept macedo-români, aromânii sunt fără urmă de îndoială urmaşii populaţiilor romanizate după cucerirea peninsulei Balcanice. Aşadar vlahii sud dunăreni se pot mândri cu strămoşi traci, iliri şi macedoneni. Fac această paranteză pentru a încadra textul de mai jos în categoria „Istoria aromânilor”.
Textul[1] îi aparţine istoricului latin Valerius Maximus. Acesta este autorul a nouă cărţi redatate în jurul anilor 31-32, în timpul domniei împăratului roman Tiberiu. Lucrarea din care face parte fragmentul are un caracter didactic constituind un adevărat manual de conduită pentru cititor. Învăţăturile cu un caracter profund moral sunt prezentate sub forma unor anecdote şi de aceea, pot spune că adevărul istoric este uneori cosmetizat More >
Legendele castelului Bran
Aug 15th
Cu toate că nu există nici o dovadă scrisă, cum că Vlad Ţepeş ar fi locuit vreodată la Bran, este foarte posibil, după cum arată şi istoricul Neagu Djuvara[1], ca voievodul valah să fi trecut prin acest loc în peregrinările sale prin Transilvania. În secolul al XV-lea trecătoarea Branului era un punct de trecere din Ţara Românească înspre Transilvania. Pe aici veneau spre Târgovişte carele cu mărfuri ale negustorilor saşi din Braşov.
Povestea spune că pe vremea când Vlad Ţepeş locuia în castel, acestuia i-ar fi venit năstruşnica idee de a se deghiza în ţăran muntean. Chipurile, More >
Originea cuvântului balamuc
Jul 25th
Mai întâi, ce este acela balamuc? Dicţionarele dau ca sinonime casă de nebuni sau ospiciul precum şi gălăgie, hărmălaie, ca un al doilea sens. Dar cum şi de unde a apărut acest cuvânt în limba română?
Povestea începe undeva în italia secolului al XVI-lea. O calamitate puternică distruge aşezările veneţienilor aşezaţi pe insula Malamocco. O parte dintre sinistraţi vor porni să-şi caute norocul prin alte părţi ale Europei. Cei mai mulţi rămân în Ragusa, la vremea aceea o puternică republică independentă aflată pe coasta Dalmaţiei. Unii însă se vor opri în Valahia unde sunt la mare căutare la acea vreme, meşteri pietrari şi zidari. Italienii se vor aşeza în preajma unui târg important la acea vreme, Gherghiţa, unde exista şi o reşedinţa domnească. Ei întemeiază o aşezare care primea denumirea locului de unde plecaseră. Aşa se năştea Malamucul. Tot meşterii italieni sunt cei care participă la înălţarea pe acele locuri a unei mănăstiri unde aveau să fie adăpostiţi într-o primă fază, călugări ce-şi More >
Cine a spus primul: „Statul sunt eu !” ?
Jul 21st
Expresia a devenit celebră şi este utilizată adesea atunci când vrem să vorbim despre cât de grozav este cineva, încât poate lua orice decizie fără să trebuiască să ţină cont de părererea nimănui. În mod eronat istoria a ajuns să atribuie aceste vorbe regelui Franţei, Ludovic al XIV lea, supranumit şi Regele Soare. Elevilor din ciclul gimnazial li se cere chiar să comenteze citatul cu pricina şi să îi descifreze semnificaţia.
Numai că ne aflăm, repet, în faţa unei erori care ne-a intrat cumva în cap şi pe care continuăm să o repetăm la nesfârşit. Ludovic al XIV lea nu a rostit aceste cuvinte!
Potrivit poveştii, regele, sfătuit de primul său ministru, cardinalul Mazarin, apare în Parlament în 1655 unde asistă la o dispută între consilierii săi. Sătul, la un moment dat, Ludovic părăseşte reuniunea mu însă înainte de a pune punct gâlcevii cu vorbele intrate în legendă: L’etat c’est moi.
O altă relare contemporană a faptelor ne spune că întâlnirea cu pricina a avut loc într-adevăr, dar regele nu ar fi spus nimic la plecare. Şi-a luat doar pălăria şi a părăsit încăperea.
O altă relatare ne prezintă o cu totul altă împrejurare în care regele Franţei ar fi spus acestea. Ludovic i More >
De ce cred că Istanbulul ar trebui să se numească Constantinopol
Jun 23rd
Oraşul de malurile Bosforului are o istorie lungă. Singura metropolă situată pe două continente îşi face intrarea în istorie în secolul VII i. Hr. Legenda spune că a fost ridicat de coloniştii greci plecaţi din Megara. Aceştia erau conduşi de un oarecare Byzas, aşa că au denumit aşezarea Byzantion. Fapt mai puţin cunoscut, intrat în stăpânirea romanilor, oraşul va fi redenumit Antonion, în cinstea lui Antoninus Pius care era tatăl adoptiv al lui Marcus Aurelius (n. 26 aprilie 121 – d. 17 martie 180). Importanţa oraşului creşte şi în secolul IV îl întâlnim sub denumirea de Nova Roma (Noua Romă). Din anul 330, oraşul capătă numele împăratului Constantin cel Mare, Constantinopol (în greacă Κωνσταντινούπολις)
Îşi va schimba stăpânii în mai multe rânduri. More >
Ultimele comentarii