Posts tagged Alexandru Barladeanu

Povesti vanatoresti cu Nicolae Ceausescu

Daca ati citit sau ati vazut filmul de animatie facut dupa cartea lui George Orwell, “Ferma animalelor,” va mai amintiti, desigur, ce stupefiate erau bietele dobitoace vazand cum porcii, care se instalasera la conducere, copiasera intocmai comportamentul vechiului stapan. Tot astfel, cand valul schimbarilor a ajuns si pe la noi, odata cu Armata Rosie, vechii stapani au fugit care incotro, o putere ce ne voia pe toti egali luindu-i locul. Curand am devenit unii mai egali decat altii si noua clasa conducatoare a imprumutat metehnele celei vechi. In Romania comunista, elita conducatoare a preluat rapid obiceiul aristocratic al vanatorii, cutuma pastrata pana in zilele noastre, cand vedem la jurnalele de stiri macelurile[1] organizate la Balc pentru bogatasii Europei de Ion Tiriac. Cel mai vechi vanator si care i-a initiat pe multi alti lideri comunisti in aceasta arta a fost Ion Gheorghe Maurer. Intaiul vanator al tarii, la modul propriu, avea sa fie Nicolae Ceausescu. Acesta participase alaturi de alti grei ai partidului intre care Chivu Stoica, Apostol,  Maurer, la partide de vanatoare de pe vremea lui Gheorghi- Dej.

(foto 1)Dintr-o garnitura de tren coboara Ceausescu si Jivkov. In spatele liderului bulgar viceprim-ministrul Alexandru Barladeanu

Ca Ceausescu era mare vanator se stia intr-un cerc relativ restrans si nu se facea mare tam-tam legat de acest subiect. Jurnalul de stiri de la ora 20:00 transmitea vizitele de lucru ale tovarasului in uzinele si pe santierele patriei, imagini cu oaspetii straini care ne vizitau tara dar nu suflau o vorbulita despre cati mistreti, fazani sau ursi impusca seful statului. Vanatoarea pentru Ceausescu era un lucru cat se poate de normal tinand aproape de banalul cotidian. Se intelege aceasta pasiune mergea mana in mana cu vizitele unor inalti demnitari sau insarcinati cu afaceri din tarile occidentale.

Cu masinile se deplaseaza pe un fond special de vanatoare intr-o zona impadurita. In anii aceia Ceausescu folosea masini americane, de preferinta jeep-uri, apoi s-a trecut la GAS-uri rusesti.

Romania, se spunea intr-un material turistic vizionat recent, este acoperita in proportie 30% cu paduri, in zonele muntoase, procentele ajungand la 70%. Din cele 2100 de fonduri de vanatoare existente in 1989, un numar de 350 erau numai la dispozitia lui Ceausescu. Acestea  acopereau o suprafata de 3,9 milioane ha, din care 1,4 milioane ha de padure. Din cele 350, 122 erau rezervatii speciale in care se vana, restul fiind asa numitele “zone tampon” si formau un fel de cordon in jurul rezervatiilor speciale Prin padurile Transilvaniei se gasea vanat din belsug si de calitate, lucru dovedit cu prisosinta de numeroasele trofee cu care se lauda Ceausescu la expozitiile de vanatoare.

Inaintea inceperii vanatorii, toata lumea imbuca ceva...

O poveste cu blana ursului din… expozitie

In cadrul primei expozitii internationale organizate de noi la Bucuresti in perioada 5-14 octombrie 1978 la care participa cu standuri proprii, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria dar si reprezentantii unor firme occidentale sunt expuse trofee de valoare nationala, europeana si chiar recorduri mondiale. Sunt premiate 3128 de trofee, astfel: 1814 cu medalia de aur, 838 cu argint si 476 cu bronz. Trofeelor expuse de Romania, i-au revenit aproape doua treimi dintre acestea. De la acest mare eveniment, de la care nu au absentat membrii cei mai importanti ai juriului international de evaluare a trofeelor de pe langa Consiliul International al Vanatorii si Conservarii Vanatului, nu putea lipsi nici Nicolae Ceausescu. Obiectivul central al expozitiei l-a reprezentat recordul mondial la urs-blana, doborat in acel an 1978 pe fondul de vanatoare Comandau (jud. Covasna) de Ceausescu insusi. Trofeul a putut fi vazut, masurat, admirat in toata splendoarea lui pe toata durata evenimentului iar sefului statului roman i-a fost inmanata si o placheta de catre Francois Edmond-Blanc, presedintele de onoare al juriului. Cea mai mare de blana de urs vanat vreodata in Europa era evaluata la 598,53 puncte, cu peste 100 de puncte peste vechiul record mondial. Ceea ce l-a enervat teribil pe Ceausescu si i-a ruinat sarbatoarea a fost ca in expozitie era expusa si o blana de urs mai mare decat cea a animalului impuscat de el. Nu era nici un mister. Blana era de urs brun de Alaska, o specie ceva mai zdravana decat cea care vietuia prin padurile patriei. Dupa ce a cerut explicatii si a priceput ca doar o greseala nefericita a naturii a facut ca cel mai mare urs impuscat vreodata sa nu fi fost un urs brun carpatin, tovarasului i-a venit ideea sa importam ursi din Alaska pe care sa-i incrucisam cu cei autohtoni. In felul acesta, Romania urma sa devina patria celor mai mari ursi. Si culmea e ca povestea a continuat. In 1982 dupa negocieri cu americanii, am importat ursi de Alaska. S-a angajat un veterinar si patru muncitori a caror singura treaba, vreme de 7 ani, a fost  sa indoape ursii bine si sa-i convinga, ca nici ursoaicele noastre nu-s de lepadat. Inutil sa spun ca din toata afacerea nu s-a ales nimic iar dupa ’89, ursii au ajuns la zoo.

Urmeaza o consfatuire ad-hoc... Todor Jivkov este personajul din centru. In dreapta se afla Alexandru Barladeanu.

Cat de mare vanator era Ceausescu cam stim din relatarile celor care organizau acele partide de vanatoare. Tovarasului care ajunsese general fara sa faca o zi de armata, ii placea sa traga cu arma, asa ca este foarte posibil ca recordurile doborate, chiar sa ii apartina. Pentru asta insa lucratorii silvici se dadeau peste cap ca sa-i scoata animalele in bataia pustii. In ceea ce priveste vanatorile de ursi organizate primavara si toamna, se stie faptul ca animalelor, li se puneau la dispozitie resursele de hrana in anumite locuri si la anumite intervale. Cu timpul, ursul, asemeni cainelui lui Pavlov deprindea un anumit comportament si aparea intr-un anume loc la o anumita ora. Lui Ceausescu caruia nu-i placea sa stea la panda ii aparea animalul la tanc, de cum isi ducea arma la ochi.

La sfarsitul zilei doua trofee impresionante... In dreapta se mai zareste un al treilea urs. Cu siguranta ca s-a vanat mult mai mult decat vedem in aceasta imagine daca este sa dam crezare relatarilor lucratorilor silvici care-l insoteau de regula pe Ceausescu.

Data fiind pasiunea lui Ceausescu pentru vanatoare oamenii din jurul sau s-au dat intotdeauna peste cap sa-l multumeasca, drept pentru care, ani de-a randul s-a desfasurat o vasta actiune de populare a fondurilor de vanatoare. Ca sa fie toata lumea sigura ca in bataia pustii tovarasului intrau cele mai pretioase trofee, lucratorii silvici trebuiau sa faca rost de vanat viu si sa-l aduca din alte parti in rezervatiile speciale. S-au facut populari masive cu cerbi, ursi, cerbi lopatari, capriori, mistreti si nu de putine ori se faceau importuri din tarile vecine. Vanatorilor obisnuiti li s-a redus drastic cota pe care o puteau vana, s-au impus o serie intreaga de restrictii si piedici in ceea ce priveste vanatoarea pana si strainilor, ceea ce a dus in final si la un rezultat pozitiv. Pe toate fondurile de vanatoare de la noi exista vanat suficient ajungandu-se cateodata chiar la suprapopulare.

Urmeaza ceremonia de investitura pentru proaspetii vanatori.

Povestea fotografiilor

Fotografiile cu care ilustrez acest articol au facut parte din arhiva personala a lui Alexandru Barladeanu, pe care-l puteti vedea in imagini alaturi de Nicolae Ceausescu. Nu am putut afla cu exactitate, data sau anul cand au fost facute dar putem face cateva presupuneri. Probabil ca acestea s-au petrecut in perioada imediat urmatoare veniri la putere a lui Nicolae Ceausescu, dat fiind faptul ca Alexandru Barladeanu a cazut repede in dizgratie fiind indepartat din posturile cheie pe care le ocupa. Alaturi de cei doi mai sus mentionati se mai afla un personaj important. Este vorba despre presedintele bulgar Todor Jivkov unul dintre cei mai fideli amici ai lui Ceausescu. Intre Romania si Bulgaria au existat numeroase vizite bilaterale si dupa cum se vede, acestea aveau in principal scopul unor partide de vanatoare. Un fapt interesant pe care il puteti vedea este ceea ce numesc vanatorii ritualul botezului vanatoresc.

Ce se intampla de fapt? La sfarsitul unei zile de vanatoare, cand se intampla ca un novice sa aiba un dram de noroc, un vanator cu experienta il croia pe spinare cu un bat sanatos in timp ce incepatorul statea intins pe animalul impuscat. Vanatorul experimentat, numit nas, era de regula Ceausescu, dar putea fi si un alt inalt demnitar strain. In cazul imaginilor de aici, se distinge clar bratul lui Ceausescu, intr-o alta imagine, nas este Jivkov, iar in alta apare tovarasul cu batul in mana.  In timp ce lovea nasul trebuia sa rosteasca si o formula investitura prin care novicele era declart apt pentru a face parte din tagma vanatorilor[2].

 

Bibliografie

 

Lavinia Betea, “Partea lor de adevar”, Editura Compania, Bucuresti, 2008

Lavinia Betea “Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu”, Editura Evenimentul Romanesc, Bucuresti, 1997

Vasile Crisan “La vanatoare cu Ceausescu”, Editura Adevarul Holding, 2010

n.t.g. “Un eveniment cinegetic. Expozitia internationala de vanatoare. Bucuresti 5-14 octombrie 1978” in Almanahul vanatorului si pescarului sportiv ‘79

de Voicu Hetel


[1] A nu se intelege ca atac in vreun fel vanatorii onesti, care respecta un anumit cod si anumite legi scrise si nescrise in ceea ce priveste vanatul.

[2] Am intalnit o formula de tipul “Astazi intra in randul vanatorilor din Romania domnul (tovarasul) ambasador din… In numele Republicii Socialiste Romania (urma o lovitura), in numele meu personal (alta lovitura) si in numele vanatorilor din Romania, va declar vanator (ultima lovitura)”.

 

Alexandru Barladeanu in SUA (iunie 1968) inainte de a fi demis

In 1968 Alexandru Barladeanu intrase in conflict deschis cu Nicolae Ceausescu. In iunie in Biroul Politic are loc o cearta intre cei doi pe marginea deciziei dictatorului de a retrage indemnizatiile academicienilor, artistilor si profesorilor emeriti. Motivatia era ca acestia nu presteaza nici o munca pentru ele. Barladeanu le ia apararea pe considerentul cointeresarii materiale, lucru inexistent in comunism. Schimbul de replici reprodus in cartea Laviniei Betea “Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu” luase amploare, Ceausescu cerind sanctionarea lui Barladeanu fiind nevoie de interventia lui Maurer pentru a calma spiritele. Acesta ii promite lui Barladeanu ca vor rezolva chestiunea indemnizatiilor dupa intoarcerea sa din America. Bineinteles ca la intoarcerea din SUA nu mai era nimic de lamurit. O sesiune a Marii Adunari Nationale rezolvase problema printr-un decret care le anulase pe toate. Cele doua fotografii avind pe verso stampila US deparment of interior sunt facute in timpul vizitei lui Barladeanu in SUA si sunt publicate in premiera.In ianuarie 1969 Alexandru Barladeanu fusese deja scos din toate functiile si nu mai era decat un simplu pensionar.

de Voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2011.

Alexandru Barladeanu – baronul lui Dej

fotografie obtinuta prin amabilitatea Irinei Barladeanu

fotografie obtinuta prin amabilitatea Irinei Barladeanu

Cine isi mai aduce aminte de Alexandru Barladeanu? Cu siguranta ca pasionatii de istorie si cei care au trait epoca lui Dej nu l-au uitat. De numele sau se leaga evenimente majore din primii ani ai comunismului. Reforma monetara sau contributia activa la lichidarea sovromurilor, si o serie de masuri care au dus la stabilizarea economiei postbelice fac din el unul dintre putinii specialisti autentici ai regimului. George Pruteanu intr-un articol facind o paralela intre Germania lui Hitler si Romania lui Dej, vedea in el un Albert Speer, adica omul care isi face constiincios datoria sub un regim unde a avut nesansa sa traiasca.

Cei care am deschis ochii in Epoca de Aur sau mai incoace, in epoca lui Nea Nelu stim cu siguranta mai putine. Am auzit repetindu-se cu insistenta dupa ’89 despre “Scrisoarea celor Sase“, semnata si de Barladeanu. L-am vazut dupa caderea ceausestilor la TVR, apoi cooptat de ion Iliescu in CFSN. Dupa o vreme aceeasi presa care ni-l prezentase intr-o lumina pozitiva, ne-a spus ca era o relicva din vremea lui Dej, un baron rosu care, colac peste pupaza, devenise membru al Academiei Romane fara sa scrie vreo carte.

fotografie obtinuta prin amabilitatea Irinei Barladeanu

Cum se face totusi ca in ciuda faptului ca lui Barladeanu nu i se poate reprosa nimic din perioada comunista, el fiind doar un tehnocrat (si inca unul dintre cei mai buni) pensionat in 1968, imaginea sa in ochii publicului este una destul de sifonata?

In euforia evenimentelor din decembrie ’89, toti cei care pusesera umarul intr-un fel sau altul la rasturnarea dictatorului, ne devenisera simpatici. Ion Iliescu se identifica cu un pater familia, salvatorul poporului din ghearele tiranului. Idolul precupetelor devenise omul cu pulover rosu, Petre Roman. Oameni precum Tokes, Doina Cornea, Ana Blandiana s.a. dar si mai vechi activisti precum Brucan sau Barladeanu ne placeau tuturor. Armata era cu noi, iar generalii de armata ca Militaru (in fapt un spion KGB dovedit) erau niste eroi. Adevarul despre fiecare, l-am aflat mai tarziu, prea tarziu. Intr-o prima faza insa, mass media controlata de “emanatiile revolutiei”, i-a tocat marunt pe cei nu voisera sa le dea legitimitate noilor vechi conducatori. Astfel, oamenii idolatrizati ieri erau injurati la colt de strada a doua zi. Ceva similar se petrece si cu Barladeanu. Ajunge la conducera Parlamentului insa intelege drumul pe care a pornit Romania si decide sa se opuna. Exclus din FSN si in dezacord cu Ion Iliescu care-si doreste controlul absolut asupra vietii politice din Romania, cade in dizgratie. De aici toata imaginea negativa faurita de presa si o serie intreaga de speculatii legate de trecutul sau comunist sau de originile sale etnice.

In fata istoriei imaginea lui Alexandru Barladeanu cred ca ar fi avut mult de suferit daca n-ar fi avut sansa intalnirii cu istoricul Lavinia Betea. Adevarurile si dezvaluirile facute in dialogurile lor il exonereaza pe baronul lui Dej de multe din vinile reale sau imaginare ce i-au fost puse in carca. Cea mai elocventa afirmatie, in acest sens, facuta de intelectualul marxist, ramane cea referitoare la Corneliu Coposu. Barladeanu recunostea implicit esecul sistemului de gandire marxist. “Pentru clasa noastra politica si mai ales pentru tineret, Corneliu Coposu va ramane o pilda de urmat in ce priveste statornicia fata de crezul politic, cinstea si dezinteresul desavarsite, abnegatia pana la autojertfire, pana la martiraj. In tinerete, idealurile care ne-au animat, pe Corneliu Coposu si pe mine, au fost diferite, dar lasand la o parte framantarile izvorate din cotidian, istoriceste, idealurile sale s-au dovedit cele adevarate.” 

de Voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2011.

Scrisoarea celor sase – text integral

Pentru prima data pe internet, un document cu valoare istorica

Ce este scrisoarea celor sase ?

“Scrisoarea celor şase“ este un document de importanta istorica, asumat de sase veterani ai PCR, de aici provenindu-i si numele. Toţi erau vechi activişti ai PCR, din perioada ilegalităţii (anii ’30-’40). Scrisoarea deschisa adresata lui Nicolae Ceausescu a fost citită la 11 martie 1989 pe posturile de radio Europa Liberă şi BBC. Semnatarii scrisorii sunt: Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu, I. Răceanu, Silviu Brucan şi Gheorghe Apostol.

Cum am ajuns in posesia textului original

Intamplator, dupa o discutie avuta cu Irina Barladeanu, fiica unuia dintre semnatari, Alexandru Barladeanu, am intrat in posesia variantei in limba engleza a scrisorii. Dupa cum se poate observa din documentul scanat, acesta soseste probabil prin telex, la Paris, in data de 16 martie 1989, la doar cateva zile dupa ce fusese citit la BBC. De aici, el este inmanat de un membru al serviciilor secrete din Hexagon fiului lui Alexandru Barladeanu, aflat la Paris, la acea data. Iata pe scurt “odiseea scrisorii celor sase”

Scrisoarea celor sase – idei principale

In deschidere semnatarii subliniaza ca sunt constienti de riscurile pe care si le asuma facind public acest protest. Fara a condamna socialismul sau comunismul critica diverse aspecte ale politicii interne adoptate de Ceausescu. Planul de sistematizare si urbanizare prin distrugerea satului romanesc, privarea populatiei de energie electrica, alimente, caldura, transportul defectuos, realitati simtite de toata lumea, sunt criticate. Nici amestecul dictatorului in ridicarea Centrului Civic ca si cheltuielile ametitoare nu sunt vazute cu ochi buni. Securitatea creata pentru apararea socialismului de clasele exploatatoare, se arata in document, lupta acum contra muncitorilor ce isi cer drepturile, a vechilor membri de partid, a intelectualilor onesti ce-si exercita dretul lor la protest si la libertatea cuvantului. Corespondenta este vioata, telefoanele ascultate si taiate in dezacord cu legea. Starea proasta a fabricilor, lipsa de materie prima, de energie si de piata de desfacere este semnalata. Condamnata este si politica fata de minoritati: “Chiar faptul ca germanii, maghiarii si evreii emigreaza in masa arata faptul ca ar trebui sa se renunte la politica de asimilare fortata. In final semnatarii isi arata ingrijorarea fata de izolarea diplomatica in care se gasea Romania, de inchiderea unor ambasade, precum cea a Portugaliei si cea a Danemarcei, precum si de pierderea “Clauzei natiunii celei mai favorizate” Pentru a remedia aceste probleme cei sase vin cu solutii: 1 Renuntarea la planul de sistematizare al satelor, 2 Restaurarea garantiilor constitutionale privind libertatile cetatenesti. 3 Sistarea exporturilor de mancare care ameninta existenta biologica a natiunii.

Textul in limba engleza

To President Ceausescu,

At a time when the very idea of socialism, for which we have fought, is discredited by your policy, and when our country is being isolated in Europe, we have decided to speak up. We are perfectly aware that by doing so we are risking our liberty and even our life, but we feel duty-bound to appeal to you to reverse the present course before it is too late.

1) The international community is reproaching you the non-observance of the Helsinki final act which you have signed yourself. Romanian citizens are reproaching you the non-observance of the constitution on which you have sworn. Here are the facts:

A) The whole plan for systematization of villages and the forced removal of peasants to three-storey apartment blocs run against article 36 of the constitution which protects the right to personal property of a household, with annexes and the terrain on which they are situated.

B) The decree forbidding Romanian citizens to have contact with foreigners has never been voted by legislative body and never published, thus lacking legal power. And yet our citizens are threatened to be fired, harassed, arrested and sentenced on that basis.

C) The Civic Center, the biggest multi-billion lei investment of Romania has no public budget and is being built against all existing laws regulating constructions and their financing. The cost of that immense building has tripled because of changes you are ordering every month in the interior and exterior of the building.

D) Securitatea, which we created to defend socialist order against exploiting classes, is now directed against workers demanding their rights, against old members of the party and honest intellectuals exercising their right to petition (article 34) and freedom of speech (article 28) guaranteed by the constitution.

E) Factories and institutions are ordered to force their employees to work on Sundays against article 19 of the constitution and the labor code.

F) Mail is systematically violated and our telephone conversations cut-off against article 34 guaranteeing their privacy. To sum-up, the constitution is virtually suspended and there is no legal system in force. You must admit, Mr President, that a society cannot function if the authorities starting from the top, show disrespect for the law.

2) Planning no longer works in the Romanian economy. The meeting of the executive political committee are all past-oriented, exhorting the workers to make up for the unfulfilled plan of previous year, previous semester or previous month. An increasing number of factories lack raw materials, energy or markets.

3) Agricultural policy is also in disaray. Harsh administrative measures are directed against the peasants who, according to your own data, provide 40% of vegetables, 56% fruits, 60% milk and 44% meats, though they have only 12% of the arable land. But of course, predominant in the villages is now the fear of being “systematized” with seven or eight thousand villages threatened to be razed. Above all economic, cultural and humanitarian objections of the civilized world to that program, a legitimate question arises: Why urbanize villages when you cannot ensure decent conditions of urban life in the cities, namely heating, lighting, transportation, not to mention food. A goverment which five winters in a row is unable to solve such vital problems for the populations proves incompetent and inapt to govern. Therefore, we are not pressing on you any demand in this respect.

4) The very fact that Germans, Hungarians and Jews are emigrating en masse shows that the policy of forced assimilation should be renounced.

5) Finally, we are deeply worried that Romania’s international position and prestige is rapidly deteriorating. As you know, this is concretely shown by the decision of quite a few states to close their embassies in Bucharest. Most alarming, embassies of such European states as Denmark and Portugal have already left and other may follow. Our growing isolation affects not only diplomatic relations. We have lost the American clause for trade and as a result some of our textile factories have no orders. The EEC is unwilling to extend its trade agreement with Romania, which will negatively affect other sectors of our economy. You have always maintained that summit meetings are decisive in improving interstate relations. But how are you going to improve Romania’s external relations when all the leaders of the non-communist nations of Europe refuse to meet with you? Romania is and remains a European country and as such must advance with the Helsinki process and not turn against it. You started changing the geography of the countryside, but you cannot remove Romania to Africa.

To stop the negative processes both domestic and international besetting our nation we appeal to you, as a first step, to take the following measures:

1. To state categorically in unequivocal terms that you have renounced the plan of systematization of villages.

2. To restore the constitutional guarantees regarding the rights of citizens. This will enable you to observe the decisions of the Vienna Conference on Human Rights.

3. To put an end to food exports which are threatening the biological existence of our nation.

Once such measures are taken, we are prepared to participate in a constructive spirit in a dialogue with the goverment on the ways and means to overcome the present impasse.

Gheorghe Apostol, former member of Politburo and Chaiman of Trade Unions

Alexandru Barladeanu, former member of Politburo and Chairman of planning committee

Corneliu Manescu, former Minister of Foreign Affairs and President of UN General Assembly

Constantin Pervulescu, founding member of the Communist Party

I. Raceanu, veteran of the Communist Party

Silviu Brucan, former Acting Editor of “Scanteia”

de voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2011.


Go to Top