Originea expresiei Măgarul lui Buridan
Zicătoarea Măgarul lui Buridan folosită destul de frecvent în limba română îşi are originea într-o fabulă medievală franceză. Autorul este un anume Jean Buridan (cca. 1300-1358 ?) preot şi filozof scolastic care a îndeplinit o bună perioadă funcţia de profesor şi rector al Universităţii din Paris, una dintre primele din Europa, înfiinţată pe la mijlocul veacului al XII-lea. La rândul său, trebuie spus că, Buridan care era un foarte bun cunoscător al scrierilor lui Aristotel , se inspiră din opera acestuia, mai exact din “De Caelo” (lat.) adică “În Ceruri” datând din sec IV i. Hr.
În fabula sa, învăţatul francez prezintă cazul unui măgar care suferea cumplit de foame şi de sete. În faţa sa la egală distanţă sunt aduse o găleată cu apă şi mâncarea sa preferată, ovăzul. Măgarul este lăsat liber să aleagă ce va face mai întâi. Animalul le-a privit timp îndelungat fără a se putea decide ce să facă. În cele din urmă, a murit lăsând neatinse atât apă, cât şi ovăzul.
Ce înseamnă când spui despre cineva că este precum “Măgarul lui Buridan”?
Acest paradox ajuns celebru al măgarului indecis, l’âne de Buridan cum spun francezii, este în fapt o chestiune filozofică, o dilemă împinsă în absurd. Dacă spui despre cineva că este precum măgarul lui Buridan înseamnă că respectivul e un nehotărât, un om care stă mereu la îndoială, care nu poate lua o decizie atunci când are în faţă două sau mai multe soluţii viabile pentru o problemă.
Bibliografie
I. Berg, Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre editura Vestala, 2003
Originea unor zicători în Almanahul vânătorului şi pescarului sportiv, pag. 178
de Voicu Hetel