Care este cel mai vechi papirus din România?

Un papirus, două papirusuri…

Papirusul Hunefer din 1300 i.Hr. – fragment din Catea mortilor. Cu cat manuscrisul era mai bogat ilustrat, cu atat persoana pentru care fusese facut era mai importanta.

În urmă cu câţiva ani, prin 2011, mediul online dar şi presa scrisă s-a umplut într-o zi cu ştirea senzaţională a revenirii în România a celui mai vechi papirus descoperit în Europa şi în acelaşi timp a singurului text scris de acest tip existent pe teritoriul ţării noastre. Este vorba despre faimosul papirus de la Mangalia, descoperit într-un mormânt al unui nobil scit, în anul 1959. Acesta fusese predat sovieticilor în vederea restaurării sale şi vreme de o jumătate de veac, nimeni nu a mai ştiut nimic despre existenţa sa. Povestea o găsiţi pe net cu un simplu search, aşa că nu mă obosesc să vă dau mai multe detalii. Prin 2013 Muzeul de Arheologie Callatis din Mangalia care se mândreşte cu papirusul în cauză a editat chiar şi o lucrare intitulată „Istoria singurului papirus descoperit în România” şi presa a vuit din nou despre singurul papirus din România. Am descoperit însă că între cel mai vechi papirus din România şi cel mai vechi papirus descoperit în România nu este More >

Furtul în inconştientul românesc

Poporul român are o legendă celebră. Un anume conducător este cunoscut în istorie pentru isprava lui de a trage în ţeapă pe cei care îndrăznesc să fure, iar testul pentru respectarea interdicţiei domneşti este lăsarea la îndemână a unui frumos pocal de aur care, ce să vezi, a rămas nefurat o perioadă. Până când, evident, cel care a dat interdicţia a murit. Legendarul domn nu a reuşit din păcate ca legendara lui pedeapsă să fie mai mult decât o simplă interdicţie. Poporul pe care îl păstorea nu şi-a însuşit interdicţia ca pe o regulă internă, astfel încât în lipsa pedepsei meteahna populară a revenit vie şi neatinsă. Pentru că această activitate era atât de plăcută încât nici o oprelişte interioară, nici o teamă de păcat, nu o putea opri.

Să fim sinceri cunoi înşine. Hoţia face parte din spiritul nostru, din supravieţuirea noastră, din interiorul nostru cel mai profund. Suntem o naţie căreia i s-a luat mereu câte ceva şi care a supravieţuit luând mereu înapoi. Şi rar am luat înapoi prin luptă dreaptă pentru că, să fim toţ sinceri cu noi înşine, istoria ne-a luat mereu prin surprindere. Aşa am fost nevoiţi, mai degrabă, să păcălim, să ne descurcăm. More >

Ţintarul, poveste veche

Originea jocului Ţintar sau Moară

Imagine din culegerea spaniola Libro de los juegos (sec. XII)

Ţintarul sau Moară, cum i se mai zice, este unul dintre cele mai vechi jocuri de strategie din istorie. Este uşor de înţeles şi de procurat: o suprafaţă plană ca tablă de joc pe care desenezi 3 pătrate concentrice, 9 boabe de porumb (sau pietricele albe) şi 9 boabe de fasole (ori pietricele negre). L-am jucat cu bucurie în copilărie şi mi-am amintit de el cu totul întâmplător după o conversaţie cu o prietenă care mă rugase să-i sugerez nişte activităţi distractive pentru copii. Am găsit o cărticică cu regulile, pe care mărturisesc că nu mi le mai aminteam exact şi m-am pus pe citit. Aşa am aflat şi câteva amănunte interesante despre jocul denumit Ţintar sau Moară, pe care mă grăbesc să vi le împărtăşesc şi vouă. Cine şi când l-a inventat nu se ştie. Cele mai vechi indicii descoperite ne duc în Egiptul faraonilor, acum mai bine de 3 000 de ani la zidul templului Ramesseum din Kurna. Există însă şi multe alte dovezi care arată că în antichitate, ţintar se juca în întregul bazin al Mediteranei, în Orient, dar şi în cele mai îndepărtate colţuri More >

Povestea Rembrandt-ului distrus de Carol II

Povestea tabloului pierdut al lui Rembrandt reprezintă o pagină uitată a istoriei noastre. S-a scris puţin în epocă pe acest subiect iar în anii comunismului se făcea rar referire la monarhie şi la Casa regală, că şi cum aceasta nu ar fi existat. Peste acest subiect puţin investigat de istorici am dat cu totul întâmplător admirând un tablou al lui Rembrandt Harmensz van Rijn (1606 – 1669). Aflată în Muzeul Naţional de Artă, Departamentul de Artă Europeană opera artistului olandez intitulată “Haman implorînd mila Estherei” este o pictură religioasă în stil baroc din a doua jumătate a secolului al XVII-lea (1665 probabil). În colecţia muzeului a ajuns în 1948 când autorităţile nou instalate de Moscova au confiscat (naţionalizat printr-un act al Consiliului de Miniştri) colecţia de tablouri aflată în Castelul Peleş. Tabloul este fără îndoială una dintre cele mai valoroase opere de artă aflate în patrimoniul statului român, constituind pandantul unui alt tablou al lui Rembrandt aflat la Muzeul Ermitaj. Nu voi vorbi despre compoziţie sau despre subiectul inspirat din Vechiul Testament (Estera 2:7).

Haman implorînd mila Estherei

Cu puţin noroc lângă această operă fabuloasă ar fi stat astăzi şi perechea sa. Este vorba despre un al doilea tablou pictat de Rembrandt More >