Istoria Bucurestiului

Povesti din vechiul Bucuresti

18034785_10208902869996721_1397823912_n

Cel mai vechi spital din Bucureşti

Un gard viu masca fatada cladirii in perioada comunista

Am scris despre primele statui ale Capitalei, despre Casa Melic, considerată drept cea mai veche clădire a oraşului şi iată că am ajuns şi la cel mai vechi spital din Bucureşti. Ideea mi-a venit zilele trecute pe când savuram o porţie de mămăliguţă într-un restaurant aflat în apropiere de Universitate. Spitalul Colţea, căci despre el e vorba, trona maiestuos în toată splendoarea sa, proaspăt renovat şi bine luminat, oferind o privelişte plăcută de la masa unde mă aflam împreună cu interlocutorul meu.

- Parcă nu arăta aşa, îmi spuse vecinul meu. Ţin minte că înainte de ’89 nu puteai vedea în curtea interioară.

- Poate era un gard sau un zid înalt care îi masca faţada, am zis.

- Tu care eşti preocupat atâta de istorie trebuie să ştii câte ceva despre el… (despre spital)

Aici am rămas puţin încurcat. Îmi aminteam vag că spitalul, biserica din apropiere şi turnul peste care azi trece bulevardul şi care purtau toate acelaşi nume de Colţea erau cumva legate unele de altele. Mai ştiam că un cantacuzin le ctitorise şi aici se opreau amintirile mele. Răscolind printre cărţi am dat peste câteva detalii pe care mă grăbesc să le aştern More >

350px-Preziosi_-_Colentina_1

Legenda numelui Colentina

Pe la 1869 când Amedeo Preziosi realiza aceste minunate acuarele, Colentina nu era decât un sătuc la câţiva kilometri de Bucureşti capitala unei Românii apărută pe hartă cu doar un deceniu în urmă. Satul populat de colibe semiîngropate în pământ, străbătut de un râu care făcea ca zona să fie mai tot timpul mocirloasă era situat în estul oraşului între comuna Dobroeşti şi Floreştii de Sus. În ceea ce priveşte numele aşezării devenită azi cartier bucureştean, există o legendă.

Povestea spune că în timpul lui Matei Basarab în acele locuri s-ar fi dat o mare bătălie. La sfârşitul luptei voievodul l-ar fi întrebat pe spătar (comandantul cavaleriei): “Unde-i bătuşi spătare?” Spătarul ar fi răspuns: “Cole-n tină, Măria Ta”. Adicătelea, acolo în tină sau acolo în noroi, în mocirlă. Şi aşa locul bătăliei a căpătat numele de Colentina. Cei mai mulţi dintre cei care au scris pe marginea acestui subiect vorbesc despre o luptă a lui Matei Basarab cu turcii, însă în secolul al XVII-lea când se spune că se petreceau aceste evenimente, turcii erau cei care impuneau domnitorii pe tronul de la Bucureşti. Asta nu înseamnă însă că legenda Colentinei nu ar avea un sâmbure de adevăr.

Matei Basarab ajunge domn More >

Institutul de arhitectura vazut aproximativ din fata intrarii pe strada Batiste

Nume de străzi şi cartiere în Bucureştiul de odinioară (III)

Institutul de arhitectura vazut aproximativ din fata intrarii pe strada Batiste

Puţini sunt bucureştenii care să nu fi trecut măcar odată pe vechea strada Batişte. Ar fi şi greu. E chiar în buricul târgului, în dosul impozantului Intercontinental. Până nu demult, pe acolo se găsea şi ambasada SUA în faţa căreia vedeai veşnic o groază de militari din trupele antitero, desprinşi parcă din filmele de acţiune şi cozi imense de oameni care visau să-şi ia viza către Tărâmul Făgăduinţei.

Strada Batişte sau strada Batiştei?

Majoritatea locuitorilor Capitalei habar n-au însă de unde vine această denumire, ba mai mult, în timp, denumirea ei a ajuns să fie tot mai stâlcită. Astfel am auzit vorbindu-se de strada Batiştei ca şi cum batiştea ar fi, un substantiv comun ori un nume cu rezonanţă feminină. Şi este posibil să aibă dreptate. După unii, batiştea este o formă derivată din regionalismul bătelişte. Băteliştea era un loc bătătorit de vite ori de animalele sălbatice dar putea fi şi un loc de întâlnire, de adunare pentru o comunitate, un soi de târg sau piaţă. Dacă acceptăm această explicaţie, atunci cu siguranţă, în Bucureştiul medieval, acolo se ţineau poate târguri de vite.

O altă explicaţie pentru denumirea străzii este aceea că provine More >