Poezie

Nirvana

Cata pace se-asterne alba ca neaua in sufletu-mi chinuit de durere.

Revarsari de lumina ineaca tot raul intr-o mare tacere

Vad atata senin, incat mi se pare ca totul e lapte si miere

 

Paduri si campii, chiar Pamantul, nu mai sunt cum au fost,

Placeri vinovate, tristete, ura, durere nu mai au niciun rost,

S-au sters c-un burete si fapte si fete si tot ce am stiut pe de rost.

 

Voicu Hetel

E diavolul…

E diavolul… E aici, printre noi.

Ii simt rasuflarea, fior de strigoi.

L-am iubit, l-am tinut ca pe-un copil,

Lasatu-m-ai Doamne orb si debil.

 

E diavolul… Fericit, imi zambeste meschin,

Ii simt rasuflarea, un rece venin.

Ma strange la piept cu-n suras prefacut,

Imi sfasie carnea, se repede la gat.

 

E diavolul… Mai are din mine putin.

Ii simt rasuflarea ca pe un chin.

Ma consuma incet cu scrasnet de dinti,

Doar chipu-i fatarnic ma scoate din minti.

 

Voicu Hetel – martie 2016