hittite3Despre civilizaţia dispărută a hitiţilor se ştiu puţine astăzi şi se scriu şi mai puţine. Nu sunt strămoşii nimănui, trecutul lor nu şi-l revendică nimeni, aşa că naţiunile moderne, aflate în goana descoperirii şi pe alocuri, chiar al fabricării unui trecut glorios, i-au lăsat pe bieţii hitiţi deoparte. Şi asta chiar dacă, în multe cazuri, hitiţii au lăsat în urmă o moştenire mult mai vastă decât cea a unor strămoşi oarecare ce nu cunoşteau scrierea şi ale căror aşezări te duc mai degrabă cu gândul la muzeul satului decât la nişte aglomerări urbane sau fortificaţii sofisticate. M-am gândit să adun aici câteva lucruri despre hitiţi. Sper să  le găsiţi interesante.

1 Hitiţii şi dacii erau înrudiţi?

 

Este un fapt incontestabil că poporul hitit era de origine indo-europeană. Limba sau mai exact, limbile folosite în administraţia regatului hittit apartin unui trunchi indo european şi reprezintă un stadiu primitiv de evoluţie caracterizat prin arhaismul structurii fonetice şi morfologice. Înfăţişarea lor ne este redată în picturile egiptene, datorită numeroaselor contacte şi conflicte dintre cele două civilizaţii. Majoritatea istoricilor consideră că hitiţii erau locuitori străvechi ai sud estului Europei. La începutul mileniului al doilea i. Hr. hitiţii încep să migreze înspre podişul Anatoliei, pe teritoriul Turciei de azi. În ceea  ce priveşte traseul urmat, istoricii nu s-au pus de acord, dar nici nu prea contează. Ceea ce este important este faptul că cercetători precum Vladimir Gheorghiev şi S. Bugge, au remarcat asemănări între limba vorbită de hitiţi şi cea tracă. Este greu de crezut că hitiţii au împrumutat din bagajul lexical al tracilor în timpul migraţiei lor prin peninsula Balcanică. Cea mai bună explicaţie este că tracii şi hitiţii au o rădăcina comună. Şi cum dacii noştri, după cum ne spune Herodot, sunt cei mai destoinici din neamul tracilor, putem să concluzionam şi noi: hitiţii şi daci sunt, cu ghilimelele de rigoare, rude îndepărtate.

 

2 Hitita, cea mai veche limba indo-europeană cunoscută

 

Limba hittita este astăzi o limba moartă precum latina şi puţin a lipsit să fie pierdută pentru totdeauna. Este o limbă ce derivă dintr-o proto indo-europeană fiind după toate probabilităţile şi cea mai veche pe care o cunoaştem. Textele în limba hittita, unele vechi de aproape 4 milenii, descoperite în vechea capitală a hittitilor, Hattusas sau Boğaz Köy, în Turcia, atestă acest lucru.

 

3 O scriere nemaiîntâlnită

 

Majoritatea scrierilor se descifrează pornind de la stânga la dreapta până la capătul şirului. Semnele sunt fie dispuse într-un şir orizontal, fie într-unul vertical. După ce ai terminat de tălmăcit toate semnele unui şir, trebuie să îţi întorci privirea la capăt şi să o iei de la începutul rândului următor. Ce aţi spune însă dacă aţi afla că hitiţii inventaseră un mod mai simplu de a citi? Archibald Sayce (1845-1933) a descoperit această particularitate unică a hititei pe Piatra de la Hama. Acest text se poate citi în modul bustrofedon. Adică, un rând de la stânga la dreapta, următorul de la dreapta la stânga şi tot aşa.

 

4 Scrierea şi limba hitită descifrate într-un depozit de muniţie

 

Dacă hittita este cea mai veche limbă indo-europeană cunoscută, este în acelaşi timp şi cea mai nouă limbă indo-europeană descoperită. Povestea spune că în mijlocul evenimentelor din primul război mondial, presa austro-ungară şi cea germană rup într-o zi monotonia ştirilor de pe front cu o noutate venită dintr-o altă lume. Limba hitită fusese descifrată. Dacă a interesat sau nu pe cineva această descoperire majoră n-am de unde să ştiu. Pot însă să vă spun că meritul îi aparţinea unui ceh pe nume Bedrich Hronzy (1879-1952). Savantul, ca atâţia alţi oameni prinşi în vâltoarea unui război care nu era al lor, se trezise mobilizat în armata austro-ungară şi trimis pe front. Spre norocul lui şi al nostru, superiorii săi au considerat că nu e bun de nimic. În fond nu ştia nimic altceva înafară de limbile aramaică, asiriană, arabă, etiopiană, ebraică, persană, saabită, sanscrită, greacă veche, latină şi încă vreo 6 alte limbi de circulaţie. În plus avea şi nişte ochelari „fund de sifon”. Aşa că, ce sarcina mai bună putea să primească acest şoarece de bibliotecă, decât aceea de a păzi un depozit de muniţie? Omul care este şi autorul unor monumentale studii despre economia Mesopotamiei se plictisea şi ca să-i treacă timpul mai uşor a descifrat o limbă şi o scriere necunoscute. El avea să pună astfel bazele unei noi discipline ştiinţifice, hititologia.

 

5 Hitiţii: motivul dispariţiei civilizaţiei babiloniene

 

Egiptenilor le datorăm multe din cunoştinţele pe care le avem despre hitiţi. Şi în special îi datorăm unui faraon pe nume Akhenaton despre care am scris câte ceva aici. Pe scurt, acesta a încercat o  adevărată reformă religioasă şi trececerea la o credinţă monoteistă având ca simbol central soarele. A mutat şi capitala dar lucrurile nu au curs aşa cum şi-a dorit. După un timp egiptenii au revenit la vechea credinţă şi oraşul faraonului a fost abandonat. În urma sa au rămas însă tăbliţele de la Tell el Amarna, o arhivă veche de peste 3 milenii. Aici găsim şi corespondenţa cu regii hitiţi. De aici aflăm că forţă necunoscută care distruge puternicul imperiu babilonian şi dinastia lui Hammurabi sunt hitiţii.

 

6 Şi totuşi Biblia are dreptate

 

Până pe la jumătatea secolului al XIX lea nimeni nu avea habar dacă hitiţii menţionaţi de nenumărate ori în Vechiul Testament chiar au existat. Şi dacă au existat cu adevărat, unde sunt urmele lăsate de aceştia? Pur şi simplu nu exista nici o probă ştiinţifică menită să ateste prezenţa lor. S-a crezut multă vreme că erau doar o plăsmuire, o scorneală a autorilor Bibliei. Ni se pomeneşte acolo despre întinderea ţării lor, că sunt urmaşii lui Het de la care îşi iau numele, fiul lui Canaan. Tot din Vechiul Testament aflăm că unii hitiţi sunt supuşi ai egiptenilor, că locuiesc chiar şi în Ierusalim, că sunt militari destoinici. Tot din Biblie aflăm că amanta regelui David este o femeie hitită, soţia unui înalt comandant militar hitit din oastea sa. În urma acestei relaţii, se năştea legendarul rege Solomon. Primul care i-a identificat pe hitiţi a fost un misionar irlandez, William Wright. Acesta este după ştiinţă mea primul european care îi redescoperă pe hittiti după 3 milenii. În 1878, acesta publica un articol în care vorbea despre hittiti şi făcea prima menţiune cu privire la existenţa unui imperiu al hittitilor. Afirmaţiile sale erau făcute pe baza observaţiilor făcute la faţă locului asupra unor pietre ce aveau încrustate pe ele semne ciudate, necunoscute. Este vorba despre celebra piatră de la Hama şi de încă alte 4 descoperite în apropiere. Acestea erau încastrate în pereţii unor case, iar locuitorii le considerau sfinte şi cu proprietăţi tămăduitoare.

 

7 Hitiţii şi tancurile antichităţii

 

Războinicii hitiţi erau extrem de temuţi. O spune Vechiul Testament, o spun egiptenii cu care s-au confruntat în repetate rânduri, o spun basoreliefurile, inscripţiile şi picturile. Arma lor favorită este carul de luptă. Vreme de sute ani acestea vor juca rolul tancurilor moderne de astăzi. Nu ştim dacă ei l-au inventat dar cu siguranţă ei au fost cei care au ştiut cel mai bine să îl perfecţioneze şi să îl  folosească pe câmpul de luptă. Carele lor de luptă, spre deosebire de cele ale oponenţilor sunt mai uşoare putînd astfel căra 3 oameni în loc de doi. Din Vechiul Testament aflăm că Solomon care era pe jumătate hitit, după cum am arătat mai sus, cumpăra cai din Egipt pe care mai apoi îi vindea pe siclii de argint hitiţilor. Aceştia foloseau caii pentru carele de luptă. Armata acestora era atât de mare încât, spune Biblia, la auzul unor zgomote de cai şi care o întreagă armată siriană lasă totul baltă şi o iau toţi la fugă care încotro. Prima atestare documentară cu privire la măiestria carelor de luptă hitite datează din secolul 18 i. Hr.

 

8 Un hitit pe tronul faraonilor?

 

O relatare foarte interesantă despre hittiti vine tocmai din vremea lui Tutankhamon. Faraonul egiptean după cum se ştie nu are cine ştie ce merită dar mormântul său este singurul descoperit intact de către arheologi. Ei bine povestea noastră spune că după moartea sa, văduva acestuia, nimeni alta decât Ankh-esen-amun, trimite un sol cu un mesaj suveranului hitit. Acesta este nimeni altul decât Supiluliuma I, în timpul căruia hitiţii ating apogeul puterii lor. Scrisoarea reginei Egiptului cuprindea următorul mesaj: „Soţul meu a murit şi eu nu am copii, însă despre Dv. Se spune că aveţi mulţi fii. Dacă mi-aţi trimite pe unul dintre fiii Dv, ar putea să fie soţul meu. Sub nici un motiv nu voi lua pe unul dintre supuşii mei să-l fac soţ al meu. Sunt foarte îngrozită.” Mirat, Supiluliuma, trimite la rândul său un sol în Egipt să vadă cum stau lucrurile iar acesta se întoarce cu o nouă cerere a reginei.

„De ce spui: #Ei mă înşeală?# Dacă aş avea un fiu, aş scrie eu oare unui străin ca să arăt neliniştea mea şi a ţării mele? M-ai ofensat vorbind în acest fel. Acela care a fost soţul meu a murit şi nu am fii. Nu voi lua niciodată pe unul dintre supuşii mei să-mi fie soţ. Nu am scris nimănui decât Dv. Toată lumea spune că aveţi mulţi fii; daţi-mi pe unul dintre ei ca să fie soţul meu.”

Povestea se încheie însă destul de prost. Marele vizir Ay, pe care unii istorici l-au bănuit că nu e străin de moartea lui Tutankhamon, o sileşte pe regină să se căsătorească cu el. Ay devine faraon al Egiptului. Hitiţii au trimis un tânăr prinţ a să o ia în căsătorie pe Ankh-esen-amun însă, din păcate, este ucis de oamenii lui Ay. Ce subiect de film ar ieşi din povestea asta veche de 3 milenii şi jumătate!

 

9 Primul tratat de pace cunoscut din istorie

 

În anul 1274 i.Hr. are loc cea mai mare bătălie a carelor de luptă din antichitate. Egiptenii şi hittitii se înfruntă la Kadesh sau Qadesh miza fiind supremaţia în regiune şi controlul asupra oraşului. În luptă, ambele tabere desfăşoară în jur de 5000 de care de lupta. Bătălia blindatelor antice se încheie nedecis, ambele tabere revendicându-şi victoria. În realitate, Ramses II, faraonul Egiptului nu obţine victoria decisivă. Cu mari pierderi şi cu mult noroc, reuşeşte să câştige o victorie tactică. Per total însă, nu îşi atinge obiectivele campaniei. La capătul acestui război, cele două state vor semna un tratat extrem de elaborat, cel mai vechi din istorie.

Regele hittit Hatusilis al III-lea, fiul lui Muwatalli al II-lea şi faraonul Ramses al II-lea vor semna un tratat de pace, neagresiune şi asistenţă mutuală, « pentru eternitate », întărit cu un mariaj dinastic, Ramses al II-lea luând în căsătorie două surori ale regelui hittit.

 

10 Misterul prăbuşirii hitiţilor

 

În secolul XIV i. Hr., hitiţii sunt în apogeul puterii. Stăpânesc autoritar graţiei abilităţilor militare Mesopotamia. Două secole mai târziu, hitiţii se prăbuşesc aparent inexplicabil. Ultimul suveran este Suppiluliuma al II-lea (1220-1182 i.H). Avem în faţă aceeaşi catastrofă care duce la dispariţia civilizaţiei cretane şi care scutură puternic întregul bazin mediteranean. Majoritatea istoricilor vorbesc despre mişcarea aşa numitelor popoare ale mării care în jurul anului 1200 vor duce la sfârşitul imperiului condus de hittiti. Aceştia nu dispar însă. Vor continuă să existe oraşe stat hitite. Acestea vor dispărea unul după altul între secolele XI-VIII i.Hr. iar hitiţii vor părăsi scena istoriei pentru a fi redescoperiţi abia după aproape trei milenii.

 

 Bibliografie

 

Conf. Univ. Dr. Ligia Barzu, Istoria Orientului Antic, curs general, partea I-a, ediţia a II-a, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Buureşti 1999

Margarete Riemschneider, “Lumea Hitiţilor”, Bucureşti, 1967.

Gândirea hittita în texte, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1986

Rodney Castleden ,Conflicte care au schimbat Lumea , Ed.Meteor Press, 2008

© Copyright Hetel.ro 2017.