Este cunoscut obiceiul egiptenilor de a-si sacraliza animalele. Pisicile, lupii, soimii si crocodilii s-au aflat, de pilda, intotdeauna la loc de mare cinste. Istoria Egiptului antic abunda de zeitati zoomorfe si de obiceiuri legate venerarea acestora. Printre acestea, un simbol religios important al Egiptului il constituia o banala insecta: gandacul de balegar sau scarabeul (Scarabeus sacer).

Comportamentul Gandacului de balegar

Insecta face parte din ordinul coleopterelor si se hraneste, in general, cu excremente provenite de la ovicaprine. Traieste in galerii subterane localizandu-si hrana dupa miros. Cu ajutorul clestelui dintat aflat in partea superioara a corpului, cu lopetile largi ale piciorelor anterioare, inzestrate cu cinci crestaturi pe marginea lor externa, scarabeul alege un bulgare de hrana pe care incepe apoi sa-l modeleze.precum si cu cele doua perechi de picioare puternice. Sprijinindu-se pe celelalte doua perechi de picioare, ultimele doua membre fiind mai lungi, scarabeul se plimba in jurul bulgarelui pana ce reuseste sa-i dea o forma sferica cu ajutorul mandibulelor si al labelor anterioare. Alegerea acestei forme nu este deloc intamplatoare. Gandacul de balegar, spre deosebire de alti gandaci coprofagi, nu isi construieste habitatul sub gramada de balegar, ci la o oarecare distanta. Ca sa-si duca proviziile in camara, trebuie sa gaseasca cea mai buna metoda de a le transporta pe un drum care, de cele mai multe ori, nu este neted. Un alt aspect interesant, in ceea ce priveste scarabeul, este ca acesta trebuie sa care o cantitate apreciabila de substanta nutritiva. Cocolosul de balegar nu are cum sa fie foarte hranitor, dat fiind faptul ca el este deja produsul unei digestii. Forma sferica pe care o primeste prin modelare bulgarele de balegar, ii permite scarabeului sa-l rostogoleasca pe distante lungi intotdeauna de la est la vest. In raport cu marimea insectei, acesta pare colosal. Intr-un fel aceasta munca titanica a scarabeului si transportarea unei greutati de cateva ori mai mare decat a sa, ma duce cu gandul la deplasarea pe trunchiuri de copaci a uriaselor blocuri de piatra fasonate ce au servit la cladirea piramidelor.

Khepri

Scarabeul sacru egiptean

Nasterea unui zeu

Egiptenii au observat comportamentul scarabeului si au dat o interpretare simbolica obiceiurilor acestuia. Sfera de balegar semana teribil cu un soare nu numai datorita formei, ci si printr-o serie de raze aflate pe suprafata sa, provenind de la dintii scufiei si ai labelor. Activitatea scarabeului este strans legata de soare, incepand odata cu rasaritul astrului si terminandu-se la apus. Soarele reprezinta un element fundamental in simbolistica egipteana, in care ei vedeau izvorul vietii. Imaginea scarabeului rostogolindu-si bulgarele a devenit sinonima mersului soarelui pe cer de la rasarit spre apus.  Pentru vechii egipteni reprezenta un miracol si faptul ca puii de scarabeu apareau tot din acel bulgare. Ei nu cunosteau faptul ca in balegar, femela scarabeu depunea unicul sau ou, ci credeau ca aparitia lor spontana, de nicaieri este rodul puterii zeului lor creator.

hieroglifa cu semnificatia a deveni, permanenta innoire

Asta a facut ca in Egiptul antic, gandacului de balegar sa-i fie atribuite puteri speciale si sa ajunga un simbol al ideii de generare spontanee si reinnoire vesnica. Acest coleopter coprofag, numit de vechii egipteni “kheprer” a devenit semnul hieroglific ce reprezenta conceptul abstract de “a lua fiinta imbracand o anumita forma”.

Asa a devenit gandacul de balegar simbolul soarelui. Zeul Khepri (Chepre/Chepri), este considerat o divinitate primordiala si este reprezentat cu cap de scarabeu reprezinta soarele la rasarit atunci cand iese din lumea subpamanteana. Khepri nu trebuie confundat cu Atum sau cu Ra care sunt alte reprezentari ale soarelui, insa in alte ipostaze. Si cum soarele era vazut ca vesnic, scarabeul devine si un simbol al nemuririi aparand reprezentat in incaperile mortuare ale faraonilor Atum este, de exemplu soarele la apus, Ra, soarele in timpul zilei, in timp ce Nefertum (o alta reprezentare) este soarele diminetii.

De notat este si faptul ca numele scarabeului, kheprer se aseamana foarte mult cu cuvantul kheper care se traduce prin “a deveni” si poate datorita acestei asonante scarabeul a fost ales ca simbol hieroglific pentru verbul a deveni.

 

Nenumarate bijuterii au fost create pornind de la imaginea scarabeului. Bratara lui Psusennes I

In loc de bibliografie

In urma cu niste ani un prieten care a calatorit in Egipt, mi-a adus ca suvenir un scarabeu mesterit dintr-o piatra albastra. N-as putea spune cat era de pretios. Poate ca valoarea sa de piata era una simbolica, dar pentru mine era puntea de legatura cu acel crampei din trecutul meu. Astazi nu-l mai am, cineva mi l-a furat si odata cu scarabeul meu, mi-a fost teama ca se va duce si amintirea acelor vremuri. Asa ca am pus mana pe cursurile din facultate predate de, poate cel mai mare egiptolog pe care l-a dat Romania, profesorul  Miron Ciho, si pe o sumedenie de alte carti si a rezultat ce ati citit mai sus.

Figurinelor de acest tip li se atribuiau puteri speciale. Scarabeul trebuia sa-l ajute pe defunct sa vietuiasca in lumea de dincolo. Pandativ-scarabeu al lui Tutankamon

de Voicu Hetel