Getii: cei mai viteji si mai drepti ?!

Toata istoriografia noastra abunda, atunci cand se scrie despre daci, de referiri la Herodot. Desigur “parintele istoriei” n-are cum sa greseasca atunci cand a scris despre stramosii nostri ca sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci. Cum sunt tracii insa? Cum priveste lumea greceasca civilizata catre lumea barbara aflata spre periferia lumii antice? Ce surse, ce informatii are si ce fel de istorie scrie Herodot?

Despre Herodot

Herodot s-a nascut dintr-o familie bogata, probabil in anul 484 i.C in Halicarnas, in Asia Mica, intr-o zona de contact a civilizatiilor greaca si persana. A trait in Atena apoi in sudul Italiei la Thuri, unde probabil a si murit (430/420 i.C – dupa Enciclopedia Britannica, 425 – dupa alte surse). Calatoreste mult, mai ales in Imperiul Persan si aduna documente sau marturii orale. Astfel scrie Istorii, o lucrare structurata in noua carti. Herodot prezinta lumea cunoscuta de greci: Orientul, Egiptul, razboaiele cu barbarii, geografia, obiceiurile si tot soiul de curiozitati. Este o istorie globala a civilizatiei iar informatiile, de multe ori nefiltrate, sunt foarte variate. Pentru lumea barbara (in acceptiunea grecilor, toti strainii) istoricul arata destula intelegere, nu condamna nimic, nu ridiculizeaza. Pentru Herodot centrul lumii este Atena, iar modelul uman la care se raporteaza este cel al grecului. “La grecii antici, constatam o dispunere spatiala riguroasa si simetrica, in acord cu claritatea geometrizanta a spiritului civilizatiei grecesti. Pornind dinspre centru, se deseneaza cercuri succesive, tot atatea grade de alteritate, care conduc spre alteritatea maxima, caracteristica marginilor lumii” (Lucian Boia – Jocul cu trecutul) Asadar, cu cat ne departam mai mult de lumea greceasca, cu atat oamenii sunt mai diferiti, mai ciudati, mai neobisnuiti, mai primitivi, cel putin in viziunea grecilor. In unele regiuni traiesc oameni cu un singur ochi (ciclopi), cu picioare de capra, care dorm sase luni pe an,  amazoane si chiar triburi de canibali. La popoarele barbare se imbina canibalismul cu promiscuitatea sexuala, sfintenia se imbina cu abstinenta. Avem un joc al extremelor, asa cum se contureaza el, in scrierile anticilor. Cu siguranta multi dintre ei nici nu vazusera Istrul atunci cand scriau despre sciti ori traci. Imaginea celuilalt, a strainului se contureaza facand apel la imaginar.

Herodot despre geti

Daca in primul cerc se situeaza lumea civilizata, in al doilea sunt tracii si bineinteles getii, in al treilea cerc se situeaza scitii cu felul lor de a fi dus la extrem, in ultimul cerc este Africa neagra total rupta de normal.

In ceea ce-i priveste pe geti, Herodot ii mentioneaza in cartea a patra. Istoricii nostri, in mare majoritate, preiau trunchiat ceea ce se spune despre ei. Vitejia lor este legata de faptul s-au impotrivit cu nechibzuinta unui inamic, Darius, care i-a supus imediat. Iata textul in traducerea lui Dim. I. Ghica: “Inainte de a sosi la Istru, primul popor pe care il supuse Darius au fost getii, care cred ca sunt nemuritori, caci tracii, care stapanesc partile Salmydessului si care locuiesc mai sus de cetatile Apollonia si Mesembria si care se numesc scyrmiazi si nipsei se predasera lui Darius fara lupta, iar getii, hotarindu-se la o impotrivire indaratnica, fura supusi indata, cu toate ca sunt cei mai distinsi si mai drepti dintre traci” (G. Popa-Lisseanu – Dacia in autorii clasici) Asadar, cei mai viteji dintre traci s-au impotrivit fara noima uriasei armate persane dar au fost rapid invinsi. Cat priveste calificativul “cei mai drepti” oricat de drepti ar fi fost getii, arata Lucian Boia, in viziunea anticilor, mai drepti sunt indienii, pentru ca sunt mai exotici, asezati la marginea lumii antice. Sau, tribul argipeilor situat la capatul tinuturilor scitice (in al treilea cerc) oameni care se hranesc cu fructe si lapte, traiesc sub arbori, nu poarta arme si, considerati sfinti, judeca pricinile vecinilor.

de Voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2011.