Getii: cei mai viteji si mai drepti ?!

Getii: cei mai viteji si mai drepti ?!

Toata istoriografia noastra abunda, atunci cand se scrie despre daci, de referiri la Herodot. Desigur “parintele istoriei” n-are cum sa greseasca atunci cand a scris despre stramosii nostri ca sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci. Cum sunt tracii insa? Cum priveste lumea greceasca civilizata catre lumea barbara aflata spre periferia lumii antice? Ce surse, ce informatii are si ce fel de istorie scrie Herodot?

Despre Herodot

Herodot s-a nascut dintr-o familie bogata, probabil in anul 484 i.C in Halicarnas, in Asia Mica, intr-o zona de contact a civilizatiilor greaca si persana. A trait in Atena apoi in sudul Italiei la Thuri, unde probabil a si murit (430/420 i.C – dupa Enciclopedia Britannica, 425 – dupa alte surse). Calatoreste mult, mai ales in Imperiul Persan si aduna documente sau marturii orale. Astfel scrie Istorii, o lucrare structurata in noua carti. Herodot prezinta lumea cunoscuta de greci: Orientul, Egiptul, razboaiele cu barbarii, geografia, obiceiurile si tot soiul de curiozitati. Este o istorie globala a civilizatiei iar informatiile, de multe ori nefiltrate, sunt foarte variate. Pentru lumea barbara (in acceptiunea grecilor, toti strainii) istoricul arata destula intelegere, nu condamna nimic, nu ridiculizeaza. Pentru Herodot centrul lumii este Atena, iar modelul uman la care se raporteaza este cel al grecului. “La grecii antici, constatam o dispunere spatiala riguroasa si simetrica, in acord cu claritatea geometrizanta a spiritului civilizatiei grecesti. Pornind dinspre centru, se deseneaza cercuri succesive, tot atatea grade de alteritate, care conduc spre alteritatea maxima, caracteristica marginilor lumii” (Lucian Boia – Jocul cu trecutul) Asadar, cu cat ne departam mai mult de lumea greceasca, cu atat oamenii sunt mai diferiti, mai ciudati, mai neobisnuiti, mai primitivi, cel putin in viziunea grecilor. In unele regiuni traiesc oameni cu un singur ochi (ciclopi), cu picioare de capra, care dorm sase luni pe an,  amazoane si chiar triburi de canibali. La popoarele barbare se imbina canibalismul cu promiscuitatea sexuala, sfintenia se imbina cu abstinenta. Avem un joc al extremelor, asa cum se contureaza el, in scrierile anticilor. Cu siguranta multi dintre ei nici nu vazusera Istrul atunci cand scriau despre sciti ori traci. Imaginea celuilalt, a strainului se contureaza facand apel la imaginar.

Herodot despre geti

Daca in primul cerc se situeaza lumea civilizata, in al doilea sunt tracii si bineinteles getii, in al treilea cerc se situeaza scitii cu felul lor de a fi dus la extrem, in ultimul cerc este Africa neagra total rupta de normal.

In ceea ce-i priveste pe geti, Herodot ii mentioneaza in cartea a patra. Istoricii nostri, in mare majoritate, preiau trunchiat ceea ce se spune despre ei. Vitejia lor este legata de faptul s-au impotrivit cu nechibzuinta unui inamic, Darius, care i-a supus imediat. Iata textul in traducerea lui Dim. I. Ghica: “Inainte de a sosi la Istru, primul popor pe care il supuse Darius au fost getii, care cred ca sunt nemuritori, caci tracii, care stapanesc partile Salmydessului si care locuiesc mai sus de cetatile Apollonia si Mesembria si care se numesc scyrmiazi si nipsei se predasera lui Darius fara lupta, iar getii, hotarindu-se la o impotrivire indaratnica, fura supusi indata, cu toate ca sunt cei mai distinsi si mai drepti dintre traci” (G. Popa-Lisseanu – Dacia in autorii clasici) Asadar, cei mai viteji dintre traci s-au impotrivit fara noima uriasei armate persane dar au fost rapid invinsi. Cat priveste calificativul “cei mai drepti” oricat de drepti ar fi fost getii, arata Lucian Boia, in viziunea anticilor, mai drepti sunt indienii, pentru ca sunt mai exotici, asezati la marginea lumii antice. Sau, tribul argipeilor situat la capatul tinuturilor scitice (in al treilea cerc) oameni care se hranesc cu fructe si lapte, traiesc sub arbori, nu poarta arme si, considerati sfinti, judeca pricinile vecinilor.

de Voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2011.

Author: Voicu

8 thoughts on “Getii: cei mai viteji si mai drepti ?!

  1. Cred ca din cauza ca au fost dacii atat de lasi au avut nevoie romanii de atat timp si atatea razboaie pentru a-i supune… pe nici jumatate. Sa va fie rusine!

  2. Ai citit, se pare, prea putin pentru a sti cu adevarat ce vorbesti. Cat despre Lucian Boia, un mic copil pe langa Densusianu.

    1. Ca sa-l parafrazez pe Socrate (filosoful nu fotbalistul) tot ce stiu e ca nu stiu nimic, cu atat mai putin despre daci care nu au lasat in urma vreun document. Ceea ce stiu insa, si sunt destui istorici care mi-ar da dreptate este ca Densusianu in Dacia Preistorica inventeaza o istorie, e adevarat o istorie frumosa, in care stramosii nostri erau buricul universului.

    1. Recomand “Istorie si mit in constiinta romaneasca” si “Jocul cu trecutul” ambele de Lucian Boia. Ambele se refera pe larg la “placerea” oamenilor de a-si inflori trecutul national, de a mitiza figurile istorice si uneori, acolo unde trecutul nu exista, de a-l fabrica (ca in cazul Daciei preistorce a lui Densuseinu sau a lui Hasdeu care dincolo de munca si meritele lor deosebite au mai adaugat uneori si de la ei cate ceva)
      Pentru o mai buna studiere a textului lui Herodot recomand volumul editat in 1961 la Editura Stiintifica (se pare cea mai buna traducere) Textul intreg ofera o imagine mai clara asupra a ceea ce a vrut sa comunice istoricul grec.

  3. Daca ai alta parere, ti-o respect, dar trebuie sa ai argumente. Citatul nu este aiurea ci se refera la tema propusa, adica: erau getii cei mai viteji si mai drepti? cum ne sunt prezentati de majoritatea istoricilor autohtoni sau fraza lui Herodot e putintel mai lunga iar acesta comunica de fapt un alt mesaj. Sigur ca atunci cand ii descrie pe traci, Herodot vorbeste despre unele triburi trace, unde barbatii traiau cu mai multe femei si faceau tot felul de grozavii dar despre geti mai exista doar povestirile legate de religia lor, de Zalmoxis, de trimitera solilor la acesta etc.

  4. Articol incomplet, citat dat aiurea-n tramvai, perpetuandu-se constant minciuna lansata odata cu “emanciparea” natiunilor balcanice… Cautati adevarata referire a lui Herodot cu privire la daci, pe urma mai vorbim despre “vitejie” si “distinctie”…
    Daca nu o gasiti, intrebati un profesor de istorie. Daca acesta se respecta si respecta disciplina in care s-a pregatit, va va spune si de avertismentul cu care se continua fraza “parintelui istoriei”. Si chiar ca avea mare dreptate daca ne uitam cum sunt romanii de acum. Nimic nu se schimba…

Comments are closed.