Despre orasul Baia

La jumatatea secolului al XV-lea, Baia era un oras infloritor cu o puternica activitate mestesugareasca. Aspectul si modul sau de organizare era similar cu acela al oraselor transilvane, lucru deloc neobisnuit daca tinem cont ca era locuit in buna masura de sasi dar si de secui si unguri. In centru se afla o piata in jurul careia se afla casele principalilor negustori, condurea e asigurata de soltuzi si pargari, iar asezarea e imprejmuita de o palisada. Ruinele bisericii catolice ctitorita de Alexandru cel Bun in onoarea sotiei sale, de origine poloneza atesta importanta asezarii. Baia, care in scrierile mai vechi apare si sub numele de Molda, Civitas Moldaviae, Targul Moldovei sau Stadt Molde (ger. orasul Molde) era destul de bine populata, pentru acele timpuri, avand aproximativ 6000 de locuitori. Importanta sa era data de faptul ca se afla pe un drum comercial ce lega Chilia de marile centre din Polonia, Transilvania si Ungaria. De atfel in momentul in care Marea Neagra va deveni “lac turcesc” si negotul cu Orientul si pierde intensitatea, targul isi va pierde si el importanta.

In decembrie 1467 regele Ungariei, Mathias Corvin va poposi aici cu toata armata sa, dandu-le voie “la bauturi si la prazi” (spune cronicarul Grigore Ureche) Mai aveau doar 30 de kilometri pana la cetatea de scaun a Moldovei, Suceava. Laindemnul lui Ian Giskra, faimos general al timpului, de origine boemiana, orasul este intarit cu santuri adanci, in dosul carora sunt dispuse carute legate intre ele cu lanturi. In spatele carutelor sunt dispuse tunurile, de care dispun din belsug. In noaptea de 14 spre 15 decembrie, Stefan le-a atacat tabara prin surpindere.

Cauzele invaziei

Cauza principala o constituie, fara indoiala faptul ca la  25 ianuarie 1465 Ştefan cel Mare a ocupat baza militară ungară de la Chilia, după un asediu de o zi. La conducerea cetăţii Ştefan l-a instalat pe pârcălabul Isaia, cumnatul său. Chilia mai fusese cedata in trecut de domnii Moldovei lui Iancu de Hunedoara si daca in 1462, Stefan in intelegere cu turcii nu a putut-o cuceri de la Vlad Tepes, iata ca acum a reusit, in parte si gratie ajutorului dat de unul dintre parcalabii cetatii, care i-a deschis portile. Este inutil sa insistam asupra importantei economice si strategice pe care o avea Chilia.

Amestecul lui Stefan in treburile interne ale regatului maghiar provocase de asemenea iritare.  Incitarea oraşele săseşti care s-au ridicat împotriva regelui maghiar, sprijinirea revoltei unei parti a nobilimii, precum si expeditiile sale militare, l-au determinat pe Mathias Corvin sa intreprinda o campanie militara, prin surprindere, in vederea instalarii unui nou domnitor, loial coroanei maghiare. Pretendentul la tron, Berindei, care pretindea ca e os domnesc avea sa fie ucis la Baia alaturi de voievodul Transilvaniei si de fratele aventurierului Jan Jiskra.

Efectivele celor doua armate

Armata regelui maghiar numara aproximativ 40.000 de ostasi (asa cum arata Letopisetul Moldovei dar si Jan Dlugosz) In realitate comparand efectivele ce puteau fi adunate de regii maghiari la acea vreme pentru o expeditie militara in afara granitelor, se estimeaza ca numarul lor se apropia de 20.000 Planul de campanie prevedea patrunderea in Moldova pe itinerarul, trecatoarea Oituz, Bacau, Baia, Suceava, si atacarea cetatii de scaun. In drumul lor invadatorii distrug si incendiaza totul in cale: Targul Trotus, Bacaul, Romanul si Neamtul sunt afectate. In ce priveste oastea Moldovei, exista putine referiri la efectivele sale, dar probabil ca nu erau mai mult de 10-12.000 de luptatori. Dintre acestia, cam jumatate sunt curtenii si boierii sai iar restul, gloata.

Cronicarul polonez Ian Dlugosz precizeaza ca “ostenii moldoveni i-au iesit in intâmpinare lui Mathias, dar Stefan nu cuteza sa se lase in lupta deschisa, ci-l hartui mereu din locuri ascunse si pline de curse timp de vreo 40 de zile, si-l impiedica de a jefui mai departe”. Dupa ce a inaintat destul de greoi, din cauza drumurilor, a conditiilor atmosferice, a greutatii cu care se gaseau provizii, dar si a tunurilor, ungurii ajung la Baia in 13 decembrie. De pilda, cei 80 de kilometri ce despart Romanul (incendiat pe 7 decembrie) de Baia ii parcursesera in 6 zile.

Batalia de la Baia din 14/15 decembrie 1467

Dupa o actiune de diversiune incendierea palisadelor din lemn si a unor case din Baia, oastea moldoveana a atacat concentric trupele maghiare, reusind sa le nimiceasca in cea mai mare parte.

Iata cum descrie Grigore Ureche- “… marti noaptea, dechembrie 15, au aprins targul asupra lor, cand erau fara nici o grija. Si fiind ei beti si nepregatiti de razboi, I-au lovit Stefan Voda cu oaste tocmita in revarsatul zorilor, de multa moarte si pieire au facut intr-insii, ca ei, nefiind tocmiti de razboi nemica, de arme nu s-au apucat, ci de fuga nici urma sa ia, care scapa, ca fiind noapte, nestiind incotro vor face, in toate partile rataceau, de-i vanau taranii in zavoaie, prin munti, unde vreo 12000 pieriti s-au aflat. Mai apoi si singur Craiul ranit de sageata foarte rau, de-abia au haladuit pe poteci, de au iesit la Ardeal”.

In cronica lui Dlugosz lupta e descrisa mai detaliat: „gândind că a venit momentul în care cu puţini să-i bată pe mulţi, lăsând caii şi bagajele în tabără, a sosit la Baia doar pedestru şi uşor şi, incendiind oraşul din câteva laturi, în noaptea de 15 decembrie a năvălit peste unguri, ţinând lupta amestecată până în revărsatul zorilor, iar mulţi unguri căzând…; craiul Mathias, rănit în trei locuri, dar nu mortal, ca să nu cadă în mâinile românilor, a fost scos din locul bătăliei. Partea cea mai mare a oştilor ungureşti revenind la munţi şi aflând drumurile înţesate cu arborii care fuseseră tăiaţi de moldoveni, a ars carele şi bogăţia şi îngropând 500 de bombarde, pentru ca moldovenii să nu se poată folosi de ele, a trecut în fugă în Ardeal… Se spune că în acea bătălie au pierit 10.000 de unguri: au fost prinse şi câteva steaguri ostăşeşti, pe care Ştefan vodă le-a trimis regelui polon Cazimir IV (1447 – 1492) prin solii săi, în semn de biruinţă”.

Urmarile bataliei

Potrivit cronicarului polonez Jan Długosz, Mathias Corvinul ar fi scăpat de moldoveni din cauza ezitării marelui vornic Crasnăş, comandantul unuia din cele trei corpuri de armată moldovene. Acesta ar fi fost mai apoi executat de Ştefan pentru trădare. Alti 24 de mari boieri au parte de acelasi tratament, in timp ce, alţi 40, de rang mai mic, sunt traşi în ţeapă. Acest fapt este consemnat si de cronica moldo-germana.

Cronicarul Regelui Mateias Corvin relata ca la Baia s-a dat “o lupta mai mult pentru viata decat pentru cinste”.

Dupa acest eveniment, Baia a fost recladita casa cu casa, strada cu strada, iar in memoria bataliei, Stefan a ridicat Biserica Alba.

de Voicu Hetel

© Copyright Hetel.ro 2011.