Anecdote cu Alexandru Macedon

AlexanderTheGreat_BustFaima lui Alexandru cel Mare era uriaşă încă din timpul vieţii sale, el reuşind să cucerească practic aproape întreaga lume cunoscută anticilor. Se povesteşte că odată îi fu adus înainte un pirat cretan pe nume Pharamahos, prins de oamenii săi, dar care se remarcase prin jefuirea unor vase comerciale.

-De ce eşti pirat? l-a întrebat Alexandru Macedon.

-Fiindcă n-am decât o biată corabie, raspunse Pharamahos.

-Dar dacă ai avea mai multe, ai renunţa l-a piraterie? întrebă macedoneanul mirat.

-Nici gând. Cu o flotă întrega aş fi şi eu un cuceritor.

Alexandru a apreciat răspunsul şi i-a dat drumul numindu-l comandant pe unul din vasele sale.

***

Împotriva perşilor Alexandru Macedon a purtat numeroase lupte reuşind, în cele din urmă, să-i zdrobească şi să desfiinţeze imperiul acestora. Pe vremea când încă mai spera să-şi salveze tronul şi viaţa regele perşilor, Darius III (336-330) i-a făcut lui Alexandru o ofertă de pace cu termeni foarte avantajoşi pentru greci. Numai că acesta a refuzat categoric preferând luptă. Parmenion unul dintre cei mai faimoşi generali macedoneni i-ar fi spus atunci suvernului său:

-Eu, dacă aş fi fost Alexandru cel Mare, aş fi acceptat oferta lui Darius.

La care Alexandru a replicat sec:

-Şi eu, dacă aş fi fost Parmenion aş fi acceptat.

***

Înainte de a începe o nouă campanie militară, Alexandru Macedon obişnuia să împartă cu generozitate daruri scumpe oamenilor săi pentru a-şi asigură fidelitatea acestora şi un moral bun. Un alt mare general al său, pe nume Perdiccas, văzând cum îşi risipeşte Alexandru avuţia fără a păstra nimic pentru el l-a întrebat mirat:

-Bine, dar tu cu ce mai rămâi?!

-Eu rămân cu speranţa! răspunse Alexandru.

***

Când Alexandru cel Mare a ajuns în Corinth, a vrut să-l cunoască şi pe excentricul filosof Diogene. El l-a găsit pe acesta la gura butoiului său bucurandu-se de soare. După ce l-a salutat şi au stat de vorbă, Alexandru a fost atât de impresionat de modul său de a gândi încât la despărţire i-a spus că-i poate îndeplini o dorinţă.

-Bine, răspunse filozoful, dă-te puţin la o parte, să nu-mi iei ceea ce nu-mi poţi da! şi i-a făcut semn să nu mai facă umbră butoiului său.

Replica celui mai mare cuceritor al antichităţii a fost pe măsură:

-Pe Zeus, dacă n-aş fi Alexandru, aş dori să fiu Diogene !