Adevăratul inventator al tiparului

Istoria este de multe ori nedreaptă. Există numeroase exemple de oameni de seamă căzuţi în uitare dintr-un capriciu al istoriei. Faptele şi întâmplările pentru care ar fi trebuit să fie reţinuţi au ajuns la noi trunchiat şi deformat dintr-un motiv sau altul, iar astăzi, cu toate eforturile istoricilor de a le reda locul cuvenit, în conştiinţa publicului s-a format o cu totul altă imagine. Iată şi câteva exemple: cazul lui Nero prezentat ca un scelerat incendiator al Romei, cazul lui Richard III portretizat de adversari ca un monstru, cazul lui Cristofor Columb prezentat drept descoperitor al Americii când vikingii ajunseseră acolo demult, cazul lui Paulescu inventatorul insulinei şi exemplele pot continua.
Dar să revin la tema articolului. La şcoală am învăţat că inventatorul tiparului în Europa şi cel căruia îi datorăm răspândirea în masă a scrisului este germanul Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg sau mai pe scurt, Johannes Gutenberg (1398-1468). Bineînţeles că tehnologia de tipărire nu era o noutate, în Orient, chinezii şi coreenii putându-se laudă cu sute de mii de cărţi tipărite la vremea când europenii tipăreau prima Biblie. Dar nu despre asta e vorba. În Europa, adevăratul inventator al tehnicii de tipărire este Laurens Janszoon Coster. Documente provenind din surse ştiinţifice olandeze, prezentate pentru prima dată într-o expoziţie la Lille, în anii 60 ai secolului trecut au pus problema inventării tiparului pe bătrânul continent.
Laurens Janszoon Coster s-a născut după toate probabilităţile în jurul anului 1370 într-un oraş numit Haarlem pe teritoriul Olandei de astăzi. Olandezii consideră că el este adevăratul inventator al tiparului şi cel nedreptăţit în faţa istoriei. A fost o figură importantă a oraşului său deţinând funcţii importante precum cea de intendent al bisericii, sfetnic şi trezoriei. Moare în jurul vârstei de 70 de ani în timpul ciumei care devastează Haarlemul în anii 1439-1440. Potrivit istoricilor olandezi, el ar fi realizat primele tipărituri în jurul anului 1430, deci cu un sfert de veac înaintea lui Gutemberg. S-a păstrat o lucrare cu conţinut religios din care mai există trei exemplare. (după Almanah Ştiinţă şi tehnică 1968, pag 146) La moartea lui Coster, unul dintre elevii săi ar fi fost răpit şi transportat în Germania, la Mainz, unde în 1455 s-a tipărit vestită Biblie. Desigur că ceea ce am prezentat este o ipoteză, lucrurile nefiind pe deplin elucidate.
O relatare despre invenţia lui Coster datează de la 1567, când un anume Hadrianus Junius, cunoscut şi ca Adriaen de Jonghe, povesteşte în “Batavia” cum, în jurul anului 1420, Laurens Janszoon Coster a început să cioplească litere din lemn de fag pentru amuzamentul nepoţilor săi. Jucându-se a observat că acestea lăsau urme pe solul nisipos. Pornind de la această observaţie a realizat o cerneală rezistentă şi a deschis primul atelier de tipografie. Cu ajutorul ginerelui său, Thomas Pieter, va tipări Speculum Humanæ Salvationis. Mai târziu, caracterele mobile din lemn aveau să fie înlocuite cu unele mai rezistente din plumb sau cositor. Şi acum vine partea cea mai interesantă a poveştii. Unul dintre asistenţii săi se numea Johann Fust sau Faust. Acesta se ocupa în principal cu modelarea literelor şi cunoştea în întregime secretul lui Coster. În preajma morţii acestuia, Faust, fură presă, literele şi le duce la Mainz unde îşi înfiinţează propria tipografie.

Contestatari ai teoriei expuse mai sus sunt destui mai ales că, după câte am citit, nu ar există totuşi nicăieri în lume o carte tipărită de Coster. Olandezii însă şi în special locuitorii din Haarlem sunt absolut convinşi că Laurens Jansz Coster a inventat tiparul cu 16 ani înaintea lui Gutemberg. În şcoală, copiii olandezi învaţă acest lucru şi nu puţine sunt locurile (străzi, pieţe, statui etc) care îi cinstesc memoria.
de Voicu Hetel